Actele prin care Forza Rossa vrea să infirme legăturile cu Ponta conţin detalii cheie necunoscute. Planul cu firme paravan pentru a masca adevăratele intenţii de preluare a unei echipe din Formula 1: "Numai noi ştim cine sunt proprietarii"

Actele prin care Forza Rossa vrea să infirme legăturile cu Ponta conţin detalii cheie necunoscute. Planul cu firme paravan pentru a masca adevăratele intenţii de preluare a unei echipe din Formula 1: "Numai noi ştim cine sunt proprietarii"

  • Victor Ponta - Forza Rossa, relaţia promovată de stomatologul Nicolae Bănicioiu
  • Forza Rossa prezintă trei documente prin care încearcă să risipească legăturile cu premierul Ponta
  • Surse ProSport spun că premierul a semnat acte din corespondenţa Forza Rossa - FIA. Ponta neagă
  • Încrengătura de firme prin care directorul anunţat de Forza Rossa, Colin Kolles, voia să mascheze planul de preluare a echipei Caterham
  • Întrebările ProSport pentru personajele implicate în investigaţie

28 februarie şi 2 iulie 2014 au fost două zile aparent obişnuite. Nici un eveniment sportiv important nu s-a petrecut în vinerea care a încheiat luna februarie, în timp ce în miercurea din debutul lui iulie Simona Halep a învins-o rapid pe Sabine Lisicki cu 6-4, 6-0 în sferturile de finală la Wimbledon.

Fără ştirea publicului din România, cele două date au fost însă extrem de importante pentru proiectul Forza Rossa, “prima echipă românească din Formula 1”. Culmea, importanţa celor două zile este întărită  de trei documentele făcute publice miercuri de compania Forza Rossa în încercarea de a risipi legăturile proiectului cu guvernul Ponta.

Pentru prima dată după 11 luni, timpul scurs de la depunerea de către afaceristul Ion Bazac a scrisorii de intenţie pentru înscrierea în sezonul 2015 din Formula 1, firma care urma să administreze echipa Forza Rossa F1 a declasificat acte. Puţine şi nu cele mai importante, dar vom vorbi despre asta în câteva minute. Efortul de comunicare în premieră al companiei lui Ion Bazac, fostul membru PSD considerat un apropiat al premierului Victor Ponta, se completează în mod curios cu apariţia pe site-uri media din România a unor texte în care investigaţia ProSport în cazul Forza Rossa este prezentată ca un “derapaj grav”, îndreptat împotriva prim-ministrului în exerciţiu.

“Subiectul fusese discutat în presă încă din primăvară, iar părţile implicate au negat atunci oficial orice implicare”, se scrie în text. Potrivit autorilor, cu negarea părţilor ar trebui să se încheie o investigaţie jurnalistică. “Părţile implicate” sunt Ion Bazac şi Forza Rossa, dar părţi implicate sunt şi Romulus Kolles, tatăl lui Colin Kolles, partenerul de afaceri al lui Bazac, şi Constantin Cojocar. Ultimii doi, numiţi directori la echipa britanică de Formula 1 Caterham de Colin Kolles, omul care trebuia să asigure proiectul tehnic Forza Rossa, nu doar că nu au negat implicarea. Declaraţiile lor date pentru ProSport sau în faţa judecătorilor britanici au transformat un caz care părea doar bizar - un spălător de podele, fost fotbalist la Steaua, devenit peste noapte director în Formula 1 - într-o investigaţie care a nimerit în încrengătura implicării unor înalţi funcţionari publici într-un proiect declarat “privat”.

 Surse ProSport dar şi jurnalişti britanici de Formula 1 respectabili susţin că miniştrii implicaţi au semnat acte care angajează guvernul României.

În acest episod veţi vedea pentru prima dată acte Forza Rossa. Tot acum veţi descoperi modul în care Colin Kolles, partenerul lui Bazac din proiectul Forza Rossa, a învelit modesta echipă britanică de Formula 1 Caterham într-un păienjeniş de firme fără faţă. Indiciile duc către concluzia că reţeaua avea scopul de a introduce Forza Rossa în F1 pe o intrare laterală, mult mai ieftină. Se evitau astfel şi eventuale complicaţii într-un an electoral, cu o campanie “murdară”, aşa cum o numeşte ziaristul Joe Saward.

Rossa neagă, Victor Ponta la fel. Dacă ar trebui să respectăm logica unui text împrumutat cu copy-paste de mai multe site-uri, orice caz se încheie în acest moment. Cum rămâne însă cu Nicolae Bănicioiu, omul zilei de 28 februarie?

“Păi despre Bănicioiu trebuie să-l întrebaţi pe el! Eu vă răspund despre mine!!!”
Victor Ponta, 25 noiembrie 2014, într-un schimb de mesaje cu reporterii ProSport

Actul întâi
Delegaţia lui Bănicioiu pe bani publici pentru o cauză "privată"

Pe 28 februarie 2014, Bănicioiu, politicianul PSD fidel lui Victor Ponta, s-a prezentat pentru prima dată în biroul său de ministru al Sănătăţii din fosta clădire a Comitetului Central. Doctorul stomatolog venea direct de la ministerul Tineretului şi Sportului şi tocmai se întorsese dintr-o vizită secretă de lucru din Elveţia. În acea zi, vineri, 28 februarie, Joe Saward, o sursă importantă şi credibilă (înainte de a deveni ziarist, Saward a fost director la uzinele Caterham, nume care în toamna lui 2014 avea să fie asociat cu Forza Rossa), distrugea însă secretul pe blogul său: “Pentru a sublinia natura serioasă a candidaturii, la începutul acestei săptămâni, ministrul român al Tineretului şi Sportului Nicolae Bănicioiu a condus o delegaţie care a participat la o întâlnire desfăşurată la sediul logistic al Federaţiei Internaţionale de Automobilism (FIA) de la Valleiry, lângă Geneva, unde propunerile Forza Rossa au fost examinate de inginerii FIA, conduşi de directorul tehnic Bernard Niclot şi de Charlie Whiting”.

Ce căuta ministrul Bănicioiu la o întâlnire cu nişte ingineri din domeniul auto? În absenţa informaţiilor privind expertiza sa în domeniul curselor de maşini, putem accesa două surse: Joe Saward şi un act periferic oferit miercuri de Forza Rossa. A treia sursă, ministrul însuşi, nu este accesibilă. Bănicioiu refuză de aproape 3 săptămâni dialogul cu reporterii ProSport, iar Victor Ponta, aţi văzut mai devreme, nu vrea să vorbească în numele ministrului său, deşi teoretic din calitatea de premier trebuie să cunoască scopul deplasării acestuia în Elveţia.

În acea zi de 28 februarie, când Bănicioiu îşi începea mandatul de ministru al Sănătăţii, FIA trebuia să anunţe decizia sa în privinţa acceptării dosarelor care avuseseră termen de depunere până pe 10 februarie 2014. Datele sunt extrase din actul făcut public de Forza Rossa, o informare FIA (foto) în privinţa paşilor care trebuie făcuţi pentru înscrierea unei echipe în Formula 1.


Nicolae Bănicioiu şi Victor Ponta, doi foşti lideri TSD, doi prieteni buni

Cu câteva zile mai devreme, teoretic după închiderea perioadei de aplicare, Bănicioiu fusese în vizită la sediul logistic FIA. Logica elementară spune că ministrul român făcuse lobby în faţa inginerilor forului internaţional pentru un proiect “100 la sută privat”. Cât a costat deplasarea delegaţiei române la Geneva şi cine a suportat costurile? Răspunsurile întârzie să apară de câteva săptămâni. Mai important, a oferit guvernul României garanţii privind buna desfăşurare a proiectului privat Forza Rossa? Joe Saward, 28 februarie: “Proiectul are sprijinul prim ministrului român Victor Ponta care este în funcţie din 2012”.

 

Actul doi
Laudele lui Bazac, contrazise de specialişti

Al doilea document făcut public de Forza Rossa, în încercarea de a spulbera legăturile cu Victor Ponta, este scrisoarea de intenţie trimisă de Ion Bazac către FIA, prin care oferea informaţii preliminare despre aplicaţia echipei sale. Actul este semnat doar de afaceristul Bazac şi este prezentat ca dovada irefutabilă a faptului că dosarul nu conţine numele înalţilor funcţionari publici români.

Scrisoarea este datată 23 decembrie 2013 şi o puteţi citi mai sus. Scrie emfatic Ion Bazac: “Pentru a atinge scopul final de a promova România şi capacităţile ei în întreaga lume, Doctorul Bazac a ales prestigioasă platformă a Formulei 1 şi a activat o reţea în jurul acestui proiect. Un element cheie al acestei reţele este asocierea dintre Forza Rossa Holding, prin compania sa românească, Forza Rossa Romania, şi compania germană de curse sportive cu motor Kodewa & Co KG, deţinută şi condusă de Dr. Colin Kolles (fost director în Formula 1 la Jordan, Midland, Spyker, Force India şi HRT precum şi şeful proiectului de prototipuri Lotus/Kodewa) care reprezintă una dintre infrastructurile majore din Europa în sporturile cu motor. Potrivit înţelegerii, Forza Rossa Holding va funcţiona ca entitate mamă, iar Kodewa va fi braţul operaţional al intrării echipei româneşti”.

În continuarea scrisorii, Bazac prezintă facilităţile Kodewa ca fiind o “infrastructură completă” pentru desfăşurarea activităţii unei echipe de Formula 1, argumentând cu asigurarea în trecut a operaţiunilor tehnice ale echipei HRT F1 până la transferarea lor în Spania. Foarte important, Bazac susţine că firma lui Kolles are expertiza de a construi monoposturi de Formula 1 cu ajutorul a “50 de ingineri de performanţă şi design”.

Miercuri seară, ProSport l-a contactat pe Sam Collins, un cunoscut jurnalist britanic de la Racecar Engineering, cea mai prestigioasă revistă de tehnologie motorsport din lume. Collins scrie şi pentru Autosport.com, un site considerat autoritate în domeniul F1 şi MotoGP, şi a acceptat să comenteze informaţiile tehnice trimise de Bazac către FIA: “Facilităţile Kodewa pot susţine activitatea unor maşini de Formula 1, însă Kodewa nu are posibilitatea de a desena sau dezvolta monoposturi de Formula 1. De aceea, compania Caterham ar fi putut fi folosită pentru a obţine monoposturile, pentru a crea maşinile Forza Rossa sau pentru a obţine intrarea în Formula 1”.

În mai 2012, directorul echipei oferită exemplu de Bazac, HRT F1 (Hispania Racing Team), era Luis Perez Sala, succesorul lui Colin Kolles. Într-un interviu pentru Autosport, Sala descria modul de operare la facilităţile Kodewa. “Baza era la Greding, unde Colin Kolles are facilităţile, însă mulţi dintre angajaţi nu munceau acolo. Mulţi dintre ei munceau din Spania, din Franţa sau Anglia. Birourile tehnice erau în Anglia, nimeni nu lucra centralizat. Angajaţii lucrau de acasă, din propriile birouri, ei erau furnizori de servicii, nu membrii ai aceluiaşi grup. A fost primul lucru pe care am dorit să-l schimbăm pentru că pierdeam foarte mult timp. Trebuia să comunicăm prin mailuri şi conferinţe telefonice, ceea ce necesita mult timp. Era o modalitate scumpă şi deloc eficientă”. În ciuda reclamei făcută de Bazac, reputaţia lui Colin Kolles în lumea Formulei 1 nu este una strălucită. Din cele cinci echipe conduse de el, doar una mai este în viaţă. A şasea, Caterham este aproape de viaţa de Apoi.

Până la Caterham însă, mai aveţi răbdare câteva rânduri. Conform informării FIA văzută mai sus, Forza Rossa trebuia să alăture scrisorii de intenţie, pe care am disecat-o, dosarul complet de aplicaţie cu informaţii detaliate despre companie, management, finanţare, acţionariat, facilităţi şi resurse tehnice.

Pe 28 februarie 2014,  după vizita lui Bănicioiu, FIA a amânat răspunsul în privinţa acceptării de principiu a dosarului Forza Rossa.  Pe 11 aprilie, după o întârziere de aproape o lună şi jumătate, FIA încă mai investiga suplimentar aplicaţia lui Bazac pe care o numea însă ca fiind de un “înalt standard”. Adam Cooper, un alt jurnalist important din F1, scria în acele zile că Forza Rossa urma să primească acordul după ce forul condus de Jean Todt stabilise că finanţarea este “viabilă”.

Începutul lunii iunie a adus un val de informaţii noi în privinţa Forza Rossa. Mai întâi, media internaţională a scris că echipa va participa în 2015 în Formula 1. Pe 6 iunie, Bogdan Şonea, directorul de marketing Forza Rossa, declara că se aşteaptă încă răspunsul FIA, după care Motorsport.com a publicat ştirea că românii trebuie să depună o garanţie bancară de 20 de milioane de dolari până pe 23 iunie. Apoi tăcere, ruptă abia la sfârşitul lui octombrie, după ce ProSport a scris despre  controversata preluare a echipei Caterham de către Colin Kolles.
Victor Ponta şi Ion Bazac, un premier PSD şi un fost ministru PSD, actualmente om de afaceri apropiat prim ministrului

După cum aţi văzut, Bazac semnează singur acest act doi. Surse credibile ProSport susţin însă că Ponta semnează alături de Jean Todt, preşedintele FIA, alt document din dosarul Forza Rossa, lucru negat de premier: “Nu am semnat actele Forza Rossa! Aveţi informaţii false!!!”. ProSport a publicat însă marţi, 25 noiembrie, inclusiv numele translatorului care a tradus documentele din română în engleză. Contactat, traducătorul (care a solicitat după apariţia articolului să-i fie înlăturat numele) a declarat: "Nu ştiu cum a apărut numele meu în acte. Da, printre clienţii mei se numără şi Forza Rossa, compania domnului Bazac".

În documente apar două cuvinte misterioase: “publicitate” şi “sponsorizare”. ProSport a solicitat Forza Rossa publicarea dosarului complet de aplicare şi aşteaptă un răspuns. Singurul detaliu oferit a fost că dosarul a plecat la FIA odată cu scrisoarea de intenţie, pe 23 decembrie 2013, cu aproape două luni înainte de data limită de depunere, în 10 februarie, o grabă aparent inexplicabilă.

"Nu e neplăcută experienţa lui Colin de la Caterham. O să vedeţi finalul"
Romulus Kolles, 31 octombrie, pentru ProSport
                                                                                                                                                   

Actul trei
Păienjenişul lui Kolles de la Caterham: plasa de siguranţă pentru Forza Rossa?

Partea cea mai interesantă vine odată cu actul trei, prezentat de Forza Rossa ca dovada supremă că proiectul a căzut încă din iulie 2014. Pe 23 iunie, Forza Rossa trebuia să prezinte o garanţie bancară de 20 de milioane de dolari. Proiectul era pregătit, Colin Kolles urma să se ocupe, după cum am văzut, de partea tehnică.

Pe 2 iulie 2014, FIA trimite o scrisoare către Forza Rossa în care, după ce mulţumeşte pentru eforturile de găsire a unei finanţări, informează:

“Pe baza informaţiilor oferite de dumneavoastră şi ţinând cont de circumstanţe şi de cerinţele în vederea termenului limită (pentru a evita orice dubiu, vă amintim că pe 30 mai FIA a fost de acord, în scris, după o examinare suplimentară, să fixeze un termen limită pentru 23 iunie pentru oferirea garanţiei bancare), credem că intrarea unei echipe Forza Rossa în sezonul 2015 nu este fezabilă”.

Aparent, cazul este încheiat. FIA “crede” că intrarea în 2015 nu este posibilă. Este aceasta o decizie unilaterală, irevocabilă şi definitivă? Nu.

În regulamentul FIA, la articolul 13, paragraful 1, se scrie că “aplicaţiile finale pentru participarea în Formula 1 pot fi depuse între 21 octombrie şi 1 noiembrie”. Aplicanţii trebuie să plătească FIA o taxă de intrare de 518.000 de dolari până la 30 noiembrie. Acum urmează o frază cheie: “Aplicaţiile la o altă dată decât cele stabilite mai sus vor fi luate în considerare dacă locul în Formula 1 este valabil şi doar pe baza unei taxe de intrare cu întârziere care urmează să fie fixată de FIA”.  Răspunsul primit de Bazac fusese doar unul consultativ.

Teoretic, în ciuda scrisorii primite în iulie, Forza Rossa poate aplica pentru intrarea în 2015 în Formula 1 chiar şi astăzi, dacă depune o aplicaţie şi plăteşte o taxă corespunzătoare către FIA. Locuri disponibile sunt suficiente. Numărul maxim de echipe într-un sezon este de 13, iar pentru 2015 sunt înscrise doar 11, dintre care două, Caterham şi Marussia, sunt în insolvenţă, respectiv, faliment. Evident, Forza Rossa trebuie să  arate şi garanţia bancară de 20 de milioane de dolari pe care n-a putut-o, aparent, produce în urmă cu aproape cinci luni.

De unde ar fi putut face Forza Rossa de o sumă atât de mare, atât de târziu? Cităm din Joe Saward,  într-un articol publicat pe 17 noiembrie, a doua zi după înfrângerea lui Victor Ponta în alegerile prezidenţiale: “Rezultatul alegerilor din România este aparent o lovitură majoră pentru ambiţiile Forza Rossa, proiect care viza intrarea în 2015 cu sprijinul guvernului Ponta”.

Forza Rossa încarcă actul trei cu o valoare uriaşă. Tot Forza Rossa anunţa însă pe 31 octombrie, la aproape 4 luni după primirea documentului, că aşteaptă un răspuns de la FIA în vederea demarării acţiunilor necesare intrării în 2015 în Formula 1. De ce îşi mai făceau speranţe dacă FIA “credea” din iulie că intrarea în 2015 nu este fezabilă? Ce aşteptau tăcuţi, dar în acelaşi timp febrili, cei de la Forza Rossa!?

Vă aşteptaţi, probabil, la răspunsul “Ponta”, dar chiar dacă premierul ar fi câştigat alegerile şi ar fi pus la dispoziţie fondurile publice necesare intrării în Formula 1, Forza Rossa ar fi avut nevoie de maşini pentru a concura.

2 iulie, FIA consideră Forza Rossa nefezabilă, Kolles intră la Caterham

Ziua de 2 iulie a oferit o coincidenţă extraordinară de care însă publicul nu a avut habar până în momentul în care Forza Rossa a făcut public actul trei. Exact în miercurea în care FIA trimitea companiei lui Ion Bazac documentul de “nefezabilitate”, BBC anunţa vânzarea echipei britanice Caterham, codaşa clasamentului din Formula 1, către o companie cu acţionari ascunşi, numiţi “ elveţiano-arabi”. Deţinută până atunci de omul de afaceri malaezian Tony Fernandes, patronul echipei de fotbal engleze Queen’s Park Rangers, Caterham era cumpărată de Engavest SA, companie elveţiană consiliată de nimeni altul decât Colin Kolles, cel care urma să devină directorul Forza Rossa!

Kolles, germanul de origine română care trebuia să asigure braţul operaţional al teamului lui Bazac, venea la o echipă care avea maşinile şi posibilităţile de proiectare şi dezvoltare necesare celor de la Forza Rossa. Câţiva jurnalişti francezi au speculat imediat coincidenţa, însă Kolles a dezminţit prompt, susţinând că proiectele nu au nicio legătură.

Ceva nu se lega însă în şirul evenimentelor. Cum putea Kolles să intre într-un proiect nou, deşi avea angajamente faţă de echipa lui Bazac? De ce a decis să fie consilier la Caterham înainte ca FIA să anunţe Forza Rossa despre “nefezabilitatea” intrării în Formula 1?

Să presupunem că stomatologul Kolles - aceeaşi specializare medicală ca Bănicioiu – a  avut totuşi semnale dinainte despre răspunsul FIA, mai ales că este considerat omul lui Bernie Ecclestone.  Când a început consilierea fantomaticei firme Engavest? Teoretic, cumpărarea unei echipe de Formula 1 nu se face peste noapte. E nevoie de luni întregi pentru verificarea actelor, lucru admis indirect şi de tatăl lui Kolles, Romulus, într-o poveste legată de intrarea fiului său în Formula 1.

“A venit la noi în vizită un miliardar rus. Noi i-am propus să facă Formula 3 şi el a zis că nu face aşa ceva. I-a zis lui Colin: <Du-te şi vezi în Anglia ce poţi să cumperi din Formula 1>. Fiul meu a cumpărat atunci Jordan. Rusul l-a încuiat într-o cameră cu toate actele. Luni de zile a verificat toate actele”

În cazul Caterham, verificarea actelor a durat aparent doar două zile. Pe 30 iunie, cu 48 de ore înainte de cumpărarea echipei de către Engavest SA, firma Dragon Global Entertainment SA cu sediul în orăşelul Baar din cantonul elveţian Zug se transformă în Engavest SA! Directorul firmei cu sediul pe o alee care duce la o sală de bowling este un anume Stefan Gyseler, un consultant financiar şi în acelaşi timp primar într-un sătuc elveţian din împrejurimi. Potrivit legii din Elveţia, o firmă poate folosi un consultant care să mascheze adevăratul acţionariat. În cazul lui Gyseler, acesta a transformat propria companie - pe care o folosise în trecut, cu alte nume, inclusiv pentru o firmă producătoare de muzică - în entitatea care a cumpărat o echipă de Formula 1. “Adevăraţii proprietari îi ştim doar eu şi fiul meu”, a declarat, misterios, pentru ProSport tatăl octogenar al lui Kolles, Romulus.

În Baar, a funcţionat până în 2006 o fabrică a gigantului Lego. Tot acolo, a început desfacerea proprietăţii asupra echipei Caterham într-o serie de piese mai mici, acţiune menită probabil să ascundă firele acestei afaceri dubioase.

În momentul cumpărării echipei de la Fernandez, Engavest SA trebuia să obţină dreptul asupra celor două firme care controlau Caterham:

  •  compania malaeziană cu capital mixt privat şi de stat 1MRT, deţinătoarea dreptului de proprietate intelectuală asupra participării în Formula 1
  • Caterham Sports Limited, prin care se făcea administrarea costurilor echipei.

Conform jurnaliştilor britanici, aici au apărut primele divergenţe între vânzătorul Fernandes şi cumpărătorul consiliat de Kolles, viitorul potential director de la Forza Rossa. Fernandes a refuzat să predea activele 1MRT, lăsându-le celor de la Engavest doar Caterham Sports Limited, firmă care avea datorii de 23 de milioane de dolari către  Renault, McLaren şi alţi furnizori tehnici.

Firme peste firme pentru a pierde urmele

În plin conflict cu Fernandes, Colin Kolles începe dansul.
Maşina Caterham, aparent o miză foarte mare pentru Colin Kolles şi acţionarii din umbră pe care îi consiliază

 Pe 4 iulie, la două zile de la cumpărarea echipei de Formula 1 Caterham, firma Caterham Sports Limited îi numeşte directori pe Michael Willmer şi Manfredi Ravetto, apropiaţi de-ai săi. O săptămînă mai târziu, celor doi li se alătură un alt director, Romulus Kolles, proprietarul din acte al facilităţilor Kodewa de la Greding, unde Forza Rossa urma să-şi desfăşoare activitatea. Potrivit spuselor lui Kolles senior, imediat sunt recrutaţi de pe internet trei români care vin la fabrica Caterham din Langley în calitate de “îngrijitori”. Unul dintre ei este fost poliţist din Hunedoara, altul e fostul fotbalist al Stelei din primăvara lui 1988, Constantin Cojocar, cel care aplicase pe internet pentru un job de muncitor necalificat în Marea Britanie. Într-un interviu pentru ProSport, Romulus Kolles a declarat că trioul de curăţători de podele avea menirea să spioneze pentru a produce dovezi că angajaţii britanici nu muncesc. La scurt timp, 50 de salariaţi Caterham sunt concediaţi. “Stăteau toată ziua şi beau cafea. Aveam dovezi de la spionii mei”, a motivat Kolles pentru ProSport.

În timp ce românii îşi spionau colegii, Colin Kolles declara presei germane că acţionariatul din spatele Engavest este românesc. Tony Fernandes: “Sunt mulţi oameni care vor să intre în Formula 1, din diverse motive, iar Caterham are tot ce e nevoie”. Superpotrivire.  Forza Rossa, echipa cu acţionariat românesc şi cu directorul Colin Kolles, voia în Formula 1 şi avea nevoie de ceva ce Caterham, consiliată de acelaşi Colin Kolles, avea deja. “Forza Rossa nu are legătură cu activitatea lui Kolles de la Caterham”, avea să nege, la începutul lui noiembrie¸ echipa de comunicare a lui Bazac.

Dansul lui Kolles s-a înteţit. Pe 14 iulie, Ravetto demisiona de la Caterham Sports Limited, însă pe 29 august devenea director la firma Caterham CF1 Grand Prix Limited, înfiinţată în aceeaşi zi. Peste numai două zile, entitatea mamă din Elveţia, Engavest, era redenumită CF1 Grand Prix Holdings SA. Pe 23 septembrie, Willmer şi Romulus Kolles demisionează şi ei de la Caterham Sports Limited, însă în aceeaşi zi primul este numit director la CF1 Motorsport Limited, înfiinţată evident tot pe 23 septembrie. În locul celor doi demisionari, la Caterham Sports Limited este numit director şi acţionar unic Constantin Cojocar, fostul coleg al lui Hagi şi Lăcătuş, care până cu o zi înainte mătura podelele din fabrica de la Langley! Păienjenişul de firme care învelea echipa Caterham era complet.

Finalul poveştii este o telenovelă în sine. Colin Kolles a negat permanent faptul că acţionarii necunoscuţi pe care el i-a consiliat au vreo legătură cu Constantin Cojocar. Pe 24 octombrie, fostul îngrijitor declara însă pentru ProSport: „Da, am fost numit de grupul lui Colin Kolles!”. În această poveste, complicată şi mai tare de un plan expert de camuflare a intenţiilor reale, dezminţirile au de cele mai multe ori un sens total opus.

Pe fondul scandalului Kolles-Fernandes, Cojocar a introdus Caterham în insolvenţă, iar în faţa Curţii Supreme din Londra a oferit şi alte detalii interesante. A susţinut că a fost numit de investitori români care promiseseră că vor injecta două milioane de lire sterline în echipă, dar care s-au dat la fund. Caterham ar fi urmat să ofere servicii pentru Forza Rossa!

Caterham a ratat două curse pe finalul sezonului, în SUA şi Brazilia, dar a participat la ultimul mare premiu al anului, în Abu Dhabi, pe circuitul de la Yas Marina, unde s-a aflat şi Victor Ponta. Miza a fost punctajul dublu pus la bătaie la această cursă. În cazul intrării în puncte,  Caterham, echipă care nu a obţinut niciun un punct în întreaga ei istoria, ar fi trecut în clasamentul constructorilor în faţa celor de la Sauber şi chiar Marussia. Locul 11, ultimul nu se premiază, locul 10 primeşte 20 de milioane de dolari, iar locul 9 - 30 de milioane.

Chiar dacă acum echipa este în grija administratorului financiar Finbarr O’Donnell, Caterham Sports Limited îl are în continuare director pe Cojocar, cenuşăreasa numită de Kolles. “Avem oferte, putem concretiza ceva în următoarele două săptămâni”, spune O’Donnell.

Forza Rossa e în hibernare. Ce va aduce dezgheţul?

Teoretic, proiectul Forza Rossa este îngheţat pe acest final de noiembrie post-electoral. Dar dacă…

Citiţi cu atenţie şi încercaţi să sesizaţi asemănările cu dansul lui Kolles de la Caterham descris mai sus. Scrie Joe Saward, vă aduceţi aminte, fost director la compania Caterham: “Maşinile Forza Rossa ar fi urmat să înceapă în Formula 1 sub numele de Caterham din cauză că schimbarea numelui şasiului nu e facilă, chiar dacă unele echipe nu-şi mai numesc monoposturile după denumirea echipei ci folosesc iniţiale pentru a facilita eventualul transfer de proprietate. Monoposturile Red Bull şi cele ale Toro Rosso sunt cunoscute de fapt ca RBR şi STR dar sunt marketate inteligent ca Red Bull şi Toro Rosso. Astfel, dacă 1MRT ar fi devenit proprietate românească, operaţiunile ar fi fost derulate de companii independente, controlate de cumpărătorii Caterham. De aceea au cumpărat echipa. Exista un plan clar de afaceri în spatele ideii. Guvernul României ar fi trebuit astfel să asigure apoi doar finanţarea şi sponsorizarea”.  CF1, acronimul folosit în firmele înfiinţate de Kolles, ţine loc de RBR şi STR.

Joi seară, la Comitetul Executiv al Partidului Social Democrat, participanţii au votat rămânerea la guvernare, iar puciul anti-Ponta a fost înăbuşit. Cu un plan bine pus la punct, mai are chef Ponta de o intrare în Formula 1?

Colin Kolles aşteaptă şi are experinţă. Pe 19 februarie 2010, la câteva ore după ce a fost numit director la echipa Campos Meta, primul team spaniol din istoria Formulei 1 îşi schimba numele în Hispania Racing Team F1. Pe scurt, HRT F1. Istoria se repetă, aparent, şi în Formula 1.

Pe post de final, ProSport publică întrebările adresate Forza Rossa la care aşteaptă răspunsuri şi de la celelale personaje implicate în investigaţie.

  • Ce rol a avut Nicolae Bănicioiu, ministrul de atunci al sportului, în aplicaţia Forza Rossa de intrare în Formula 1 în 2015?
  • Ce acte a dus domnul Bănicioiu în Elveţia atunci când a condus delegaţia Forza Rossa şi ce acte din dosar semnează domnul ministru Bănicioiu şi domnul Victor Ponta?
  • Ce asigurări a primit domnul Bazac din partea premierului Victor Ponta în discuţiile avute pe tema Forza Rossa?
  • De ce nu puneţi la dispoziţia mass media şi dosarul de aplicaţie Forza Rossa pe care aţi avut termen de a-l depune până pe 10 februarie 2014?
  • De ce în comunicarea oficială cu media, inclusiv în data de 31 octombrie, Forza Rossa a anunţat că încă aşteaptă răspunsul FIA pentru a demara acţiunile necesare participării în 2015, deşi în scrisoarea primită în iulie FIA anunţase că proiectul nu este fezabil?
  • Cum explicaţi faptul că directorul Caterham, Constantin Cojocar, om declarat ca fiind angajat de partenerul Forza Rossa, Colin Kolles, a declarat în luna octombrie în faţa Curţii Supreme din Londra că angajaţii Caterham urmau să livreze servicii pentru Forza Rossa, deşi în momentul primirii răspunsului de la FIA, în 2 iulie, Colin Kolles şi, respectiv, Cojocar nu  aveau nicio legătură cu compania Caterham?
  • Care sunt şansele ca Forza Rossa să participe în Formula 1 în 2016? Mai există un proiect pentru acel sezon?
Autor: Costin Ştucan