7 neadevăruri, nepotriviri şi coincidenţe bizare din proiectul Forza Rossa, sprijinit de Victor Ponta. Reacţia premierului pentru ProSport: "Aţi scris numai neadevăruri! Nu am semnat actele Forza Rossa!"

Victor PONTA, în cazul Forza Rossa. Dezvăluiri despre implicarea guvernului într-un proiect controversat

7 neadevăruri, nepotriviri şi coincidenţe bizare din proiectul Forza Rossa, sprijinit de Victor Ponta. Reacţia premierului pentru ProSport: "Aţi scris numai neadevăruri! Nu am semnat actele Forza Rossa!"

Chemat în Parlament pentru a explica votul din Diaspora, la o zi după întoarcerea din vacanţa tumultoasă din Emirate, premierul Victor Ponta a ţinut să regleze nişte conturi: “Toate poveştile de le-aţi auzit zilele trecute sunt nişte minciuni. Cu avioane private, cu note de plată”. Nimic însă despre cursa de Formula 1 de la Abu Dhabi la care Ponta a asistat din sectorul VIP unde preţul unui bilet pentru tot weekendul pleca de la 500 de euro.

Subiectul Forza Rossa, "prima echipă românească din Formula 1", nu a fost deschis în timpul zilei. Acum două săptămâni, premierul le promisese reporterilor ProSport că vorbeşte despre proiect cu “cu mare drag”. Contactat marţi seară, Ponta a acceptat un minidialog prin intermediul emailurilor: "Am văzut ce aţi scris deja pe acest subiect şi din păcate sunt numai lucruri total neadevărate! În aceste condiţii, ăsta este punctul meu de vedere". Surse guvernamentale susţin că la Palatul Victoria “subiectul este foarte sensibil”. Seria de neadevăruri şi neconcordanţe următoare poate explica, în parte, şi de ce.

Înainte de a pornit, ProSport vă arată relaţiile care leagă personajele pe care le veţi regăsi în rândurile de mai jos.

Sub fiecare secţiune din textul de mai jos găsiţi câte un episod din investigaţia cu iz de telenovelă "Cenuşăreasa Rossa din Formula 1" declanşată de ProSport pe 24 octombrie 2014.

1. Proiectul valabil în octombrie 2014, dar abandonat în iulie 2014

Duminică, 24 noiembrie, în urma intervenţiilor ProSport în jurnalele de ştiri şi emisiunile Realitatea TV, Forza Rossa Holding a trimis prompt un comunicat oficial. Scopul era demontarea subiectului, dezvăluit de jurnalistul britanic Joe Saward şi dezvoltat în ultimele două săptămâni de ProSport, privind implicarea premierului Victor Ponta în proiectul “primei echipe româneşti de Formula 1:  “Începând cu luna iulie 2014, proiectul Grupului Forza Rossa cu privire la participarea în Campionatul Mondial din 2015 a fost sistat şi nicidecum amânat din motive electorale, aşa cum s-a speculat", se anunţă în comunicat. Imediat, unele site-uri media româneşti au “înfierat” informaţiile ProSport. Pe 31 octombrie 2014, la 3 luni după pretinsa sistare a proiectului, Forza Rossa Holding anunţase tot printr-un comunicat: Documentaţia transmisă Federaţiei Internaţionale de Automobilism cuprinde informaţii clare şi foarte detaliate în legătură cu modul, locul şi echipamentele cu care se va desfăşura activitatea echipei de Formula 1”.

Concluzia: NEADEVĂR

Pe 31 octombrie, activitatea Forza Rossa de aplicare era în plină desfăşurare şi aştepta răspunsul FIA, pe 23 noiembrie aflăm că de fapt ea se sistase în iulie. De ce avem acest răspuns abia după apariţia în ProSport a numelui lui Victor Ponta? Ce s-a întâmplat în iulie, luna invocată de Forza Rossa?

 

2. Director anunţat de Forza Rossa, dar numit la Caterham

Pe 3 iunie, reputatul jurnalist britanic de Formula 1 Adam Cooper scria că Forza Rossa a primit acordul de principiu al FIA pentru participarea în Formula 1 în următoarele două sezoane. O zi mai târziu, media auto internaţională informa, pe surse, despre o garanţie de 20 de milioane de dolari pe care finanţatorii proiectului “trebuie să o depună până pe 23 iunie”. Pe 6 iunie, Forza Rossa anunţa oficial, prin vocea directorului de marketing Bogdan Sonea, că de proiect urma să se ocupe Colin Kolles, fost director în Formula 1 la 5 echipe. Pe 2 iulie, la 9 zile după expirarea termenului limită de depunere a garanţiei, echipa britanică Caterham, aflată în criză financiară şi codaşă eternă în clasamentul constructorilor, era vândută de Tony Fernandes unei firme, Engavest, cu acţionariat necunoscut. Consilierul acţionarilor? Nimeni altul decât Colin Kolles, cel care trebuia să se ocupe de Forza Rossa în 2015!

Concluzia: COINCIDENŢĂ NELĂMURITĂ

Intrarea lui Colin Kolles la Caterham în perioada în care fusese anunţat director de proiect la o altă echipă a dus media internaţională pe pista că Forza Rossa urma să se înfiinţeze pe scheletul Caterham, încercând astfel să reducă mult costurile de intrare în Formula 1. Descoperirile ProSport, preluate de jurnaliştii britanici, întăresc acest argument.

 

3. Cenuşăreasa e în Formula 1: măturător numit peste noapte director

Colin Kolles a venit la Caterham în calitate de consilier Engavest, iar prima măsură a fost numirea tatălui său, Romulus, în funcţia de director la firma Caterham Sport Limited care controla administrarea echipei de Formula 1. Imediat, Romulus Kolles îl angajează la fabrica echipei din Langley, Oxfordshire, pe Constantin Cojocar, fost golgeter la Corvinul şi atacant la Steaua în primăvara lui 1988, când a fost coleg cu Hagi, Piţurcă şi Lăcătuş. Aplicant pentru un post de muncitor necalificat, Cojocar este numit “îngrijitor”, adică spălător de podele şi măturător. “L-am adus ca să spioneze pentru mine. Îmi dădea poze, informaţii scrise despre angajaţi”, a povestit Romulus Kolles pentru ProSport.  La scurt timp, Caterham intră pe modul de reducere a costurilor şi concediază 50 de angajaţi, în marea lor majoritate ingineri. Romulus Kolles: “I-am dat afară pentru că stăteau toată ziua şi beau cafea”.  

Pe fondul tensiunilor tot mai mari între fostul proprietar Tony Fernandes, care acuza că Engavest nu a plătit preţul tranzacţiei, şi actualii investitori necunoscuţi, care susţineau că Fernandes nu şi-a onorat angajamentele, Cojocar este promovat spectaculos. Din măturător, devine peste noapte director în locul lui Romulus Kolles şi acţionar unic la o firmă cu datorii de zeci de milioane de euro. “Am fost numit de Colin Kolles”, a admis Cojocar pentru ProSport în 24 octombrie, din Greding, orăşelul bavarez în care se află sediul tehnic pentru curse al lui Kolles. “Nu am nicio legătură cu Cojocar”, insista Kolles în media internaţională.

Concluzia: NEADEVĂR

Cine minte? Cojocar, care spune că a fost numit de Colin Kolles, declaraţie spijinită şi de octogenarul Romulus Kolles, tatăl lui Colin? Sau Colin Kolles care susţine că fostul fotbalist de la Steaua e de fapt omul lui Fernandes? Ce legătură are Forza Rossa cu acest război de la Caterham? Citiţi răspunsul lui Cojocar din instanţă.

 

4. Apar investitori români la Caterham, legaţi de Forza Rossa

În plin proces de insolvenţă, Constantin Cojocar este chemat în faţa Curţii Supreme din Londra pentru a depune mărturie. Iată transcrierea declaraţiei sale: “Am fost implicat alături de un consorţiu de investitori români care au considerat o oportunitate cumpărarea Companiei (n.red. – Caterham Sports Limited). Voiau să şteargă datoriile şi apoi să vândă servicii de Formula 1 către Forza Rossa. S-au angajat să plătească două milioane de lire pe săptămână pentru a stabiliza compania, dar nu i-am putut contacta ulterior”. În faţa instanţei, Cojocar susţine că Engavest a vândut Caterham mai departe către “investitori români” care l-au numit pe el administrator. În acelaşi timp, contactat de ProSport, Cojocar recunoştea că e omul lui Kolles. După apariţia interviului, fostul atacant din Hunedoara a fost din nou contactat, dar a  refuzat alt dialog: “Ce mi-aţi făcut!? M-a certat şeful de numa’-numa’!”.

Concluzia: NEADEVĂR

Mărturiile duc către concluzia că atât Kolles, cât şi Cojocar mint, iar totul a fost un plan al lui Kolles de a introduce Caterham în insolvenţă  cu mâna unui fost fotbalist - fost şef de autobază - fost măturător. Caterham urma să scape de mare parte din datoriile către Fernandes, apoi trebuia să furnizeze servicii către Forza Rossa, unde Kolles urma să fie director. Toate aceste manevre controversate care ar fi redus substanţial costurile de intrare în F1 trebuiau să rămâne secrete. Accesul în Formula 1 nu era atât de strălucitor, iar în România începuse campania electorală în care era implicat omul care a susţinut puternic proiectul. Cum a reacţionat Forza Rossa după aceste dezvăluiri?

 

5. Forza Rossa se dezice de Kolles, dar urma să folosească utilităţile lui

După începerea investigaţiei ProSport şi apariţia interviurilor cu Cojocar şi Romulus Kolles, Forza Rossa s-a grăbit să comunice, pe 31 octombrie, că “nu a fost semnat niciun angajament oficial cu Colin Kolles”. Tot comunicatorii companiei au susţinut: “Implicarea domnului Colles în echipa Caterham este opţiunea dumnealui profesională şi nu are nici o legătură cu proiectul Forza Rossa care se va desfăşura în România”. Asta deşi pe 6 iunie, directorul de marketing Forza Rossa anunţase clar că echipa va fi condusă de Kolles. În plus, am văzut că omul lui Kolles, Cojocar, mărturisise în faţa Curţii Supreme din Londra că Forza Rossa urma să primească servicii de la Caterham, care are sediul în Marea Britanie. Mai mult, Joe Saward – un jurnalist britanic cu surse excelente la Caterham – anunţase încă din februarie 2014 că proiectul Forza Rossa urma să fie dezvoltat tehnic în hangarele lui Colin Kolles din Greding. “Mai construim două hangare”, a recunoscut la începutul lui noiembrie Romulus Kolles care însă a negat vehement că fiul său va lucra pentru Forza Rossa: “I-a ajutat doar să ia toate aprobările de la Bernie Ecclestone. Bernie îl trimite pe fiul meu pe unde sunt probleme. În Formula 1 i se spune Pompierul, salvează echipe”.

Concluzia: NEPOTRIVIRE

Forza Rossa s-a răzgândit în privinţa rolului declarat al lui Kolles, dar omul acestuia a spus altceva în faţa instanţei supreme din Londra. Proiectul urma să aibă loc în România, dar sediul tehnic era stabilit în Germania. Ce mai era românesc la proiectul Forza Rossa?

 

6. Semnătura lui Ponta pentru o echipă fără licenţă românească

Pentru a obţine Superlicenţa FIA de participare în Formula 1, o echipă nouă are nevoie de licenţă naţională. În cazul “echipei româneşti” Forza Rossa, licenţa trebuia dată de Automobil Club Român (ACR). ProSport a contactat ACR, însă răspunsul a fost uimitor: “Nu ne-a contactat nimeni”. Conform propriilor comunicate, Forza Rossa aplicase din calitatea de echipă românească şi aştepta răspunsul FIA, dar Forza Rossa nu reprezenta România. Compania mamă are adresa într-o căsuţă poştală din Cipru, teamul nu luase licenţă românească, însă cu toate acestea actele ajunse la FIA au fost semnate de doi demnitari români importanţi: premierul Victor Ponta şi ministrul de atunci al tineretului şi sportului, Nicolae Bănicioiu, cel care a şi condus o delegaţie Forza Rossa la sediul logistic al FIA de lângă Geneva, în săptămâna 21-28 februarie 2014. Ce implicare are guvernul României într-o poveste plină, după cum aţi văzut, de neadevăruri, coincidenţe şi controverse? Forza Rossa nu răspunde la întrebarea legată de semnăturile lui Ponta şi Bănicioiu, Bănicioiu evită de două săptămâni dialogul cu ProSport, iar Ministerul Tineretului nu găseşte în arhivă actele semnate de fostul ministru solicitate de reporteri. Culmea, a doua zi după apariţia numelui lui Ponta în investigaţia ProSport, pe 11 noiembrie, Forza Rossa a anunţat că nu mai participă în 2015 în Formula 1. Douăsprezece zile mai târziu, Forza Rossa a susţinut că decizia de a nu participa fusese de fapt luată în iulie!

Contactat de ProSport, Victor Ponta a răspuns pe mail: "Nu am semnat actele Forza Rossa!!!  Aveţi numai informaţii false!!! Cred că glumiţi pentru că faceţi nişte scenarii absolut fantasmagorice!!! Scrieţi ce doriţi". Sursa ProSport care a dezvăluit că Ponta şi Bănicioiu au semnat acte Forza Rossa a indicat şi numele celei desemnate să traducă actele pentru FIA din română în engleză. Traducătorul se numeşte Rodica Maria Ghidu, iar reporterii ProSport au contactat-o. "Da, sunt translator, însă nu ştiu nimic despre prezenţa numelui meu în dosar", a răspuns, circumspectă. Întrebată dacă are vreo legătură cu compania Forza Rossa, Rodica Ghidu a răspuns laconic: "Da, lucrez şi pentru compania domnului Bazac. Mai multe nu am ce să vă spun".

Concluzia: NEADEVĂRURI ŞI NEPOTRIVIRI

ProSport a cerut guvernului să facă publice documentele semnate de premierul Ponta în cazul Forza Rossa, Ponta susţine că nu există. Întrebat dacă a avut discuţii cu Ion Bazac despre proiect şi dacă i-a promis sprijin, premierul nu a oferit niciun răspuns.

 

7. Bani publici sau finanţare privată

Joe Saward, reputatul jurnalist de Formula 1, a scris încă din februarie că proiectul Forza Rossa urma să se desfăşoare cu garanţii guvernamentale şi cu finanţare mixtă, privată şi de stat. Sursele ProSport, care au dezvăluit inclusiv numele traducătorului actelor aprobate de Ponta, Bănicioiu şi Bazac, vorbesc şi ele despre existenţa în acte a unor garanţii şi sponsorizări contrasemnate de premier. Forza Rossa, companie condusă de un fost ministru al sănătăţii şi fost membru PSD, neagă orice finanţare cu bani publici. Bugetul unei echipe mici în sezonul 2015 de Formula 1 poate fi estimat la 70-80 de milioane de dolari. Ion Bazac are o avere estimată de Forbes la doar 15-20 de milioane de euro, insuficientă pentru a susţine operaţiunile Forza Rossa pentru o perioadă mai lungă de 4 luni.

Concluzia: NEPOTRIVIRE

Din ce surse urma să obţină finanţare cel mai “sărac” investitor asociat cu Formula 1 în ultimii ani? Ca să înţelegeţi, Peter Sauber, cel mai puţin avut dintre finanţatorii actuali din Marele Circ, are o avere cotată la peste 100 de milioane de euro.

Surse ProSport susţin că Ion Bazac a căutat finanţare inclusiv în Cipru, fără însă a avea răspunsuri concrete. În lumea auto-moto din România se vorbeşte despre sponsorizări de la BCR Leasing şi Omniasig, de care Forza Rossa ar fi urmat să aibă parte graţie relaţiilor excelente de lobby dintre Victor Ponta şi mediul bancar austriac. În urmă cu două săptămâni, ProSport a trimis întrebări ambelor companii, însă nu a primit deocamdată niciun răspuns. În plus, Forza Rossa ar fi concurat cu motoare Renault pe care, cel mai probabil, le-ar fi preluat din contractul dintre Caterham şi Renault. Deşi Bazac este importator Ferrari, compania deţinută de grupul Fiat a refuzat asocierea cu echipa susţinută de guvernul României din două motive: absenţa unui potenţial de marketing pentru Ferrari şi riscul de asociere cu o echipă a cărei finanţare nu era clară.

Ponta nu răspunde pentru subalternul Bănicioiu

În finalul dialogului purtat pe email cu Victor Ponta, premierul a fost întrebat şi despre vizita din februarie a ministrului de atunci al sportului, Nicolae Bănicioiu, la Valleiry, sediul logistic al FIA. Deşi este superiorul lui Bănicioiu, iar acesta a mers în interes de serviciu, Ponta a răspuns: "Păi despre Bănicioiu trebuie să-l întrebaţi pe el! Eu vă răspund despre mine!!!".

 

Autor: Costin Ştucan