Directorul-patron de F1, Cojocar: "La Caterham, totul a fost făcut pentru Forza Rossa. Sunt 50 de milioane € trimişi din România într-un cont elveţian. Kolles mi-a zis că Ponta, Bazac, Bănicioiu şi alţii sunt implicaţi". Reacţia premierului şi comunicatul Forza Rossa

Directorul-patron de F1, Cojocar: "La Caterham, totul a fost făcut pentru Forza Rossa. Sunt 50 de milioane € trimişi din România într-un cont elveţian. Kolles mi-a zis că Ponta, Bazac, Bănicioiu şi alţii sunt implicaţi". Reacţia premierului şi comunicatul Forza Rossa

Pe 25 noiembrie 2014, Victor Ponta îi informa pe reporterii ProSport că nu a semnat “actele Forza Rossa”. Sursele susţineau contrariul. Premierul iscălise documente din dosarul de aplicaţie al primei echipe româneşti din Formula 1, un proiect susţinut de Forza Rossa Holding, compania lui Ion Bazac, fostul coleg de partid de-al lui Ponta. Sediul holdingului este într-o căsuţă poştală din Cipru.

Pe 11 martie 2015, ProSport a publicat imagini cu documentul înregistrat oficial sub numărul 5/587 din 5 februarie 2014. Sub antetul Guvernului şi ştampila Cabinet Prim Ministru, Ponta semna o scrisoare de susţinere introdusă în dosarul de aplicaţie Forza Rossa pentru intrarea în Formula 1. La câteva ore distanţă, premierul a publicat actul “simbolic” pe pagina sa de Facebook, insistând că nu e vorba despre o garanţie guvernamentală. Trecuseră 110 zile de când ProSport solicitase oficial Guvernului acest document. Până miercuri, răspunsul fusese tăcere. Ce are premierul de ascuns?

Bărbatul înalt, care acum 27 de ani juca în echipă cu Hagi şi Lăcătuş într-o semifinală de Cupa Campionilor Europeni împotriva lui Benfica, se teme. A acceptat să discute cu reporterii ProSport pentru că nu ştie ce îi poate aduce ziua de mâine. Involuntar, el este motivul pentru care jurnaliştii au demarat investigaţia Forza Rossa în octombrie 2014. Peste noapte, se transformase din îngrijitor, adică om care curăţa geamuri şi podele, în director de Formula 1. Acum, are nevoie de o garanţie morală în cazul în care garanţia financiară demnă de peşterile lui Ali Baba pe care i-a promis-o şeful său dispare ca duhul din lampă. „Am semnat acte şi nu ştiu ce am semnat. Şi când sunt acasă, în România, primesc plicuri din Anglia, de la Curtea de Justiţie. Pe de altă parte, sunt bani mulţi. Colin mi-a promis că-mi va da o sumă mare”.

Cât? 100.000 de euro?, întreabă curios jurnalistul.

Bărbatul de 52 de ani din faţa lui râde ironic. “O sută de mii? Câteva milioane de euro! Nu ştiu dacă o să-i văd, deşi Colin e parolist. Nu vreau să-mi fac iluzii, mă gândesc să plec. Credeţi că mă puteţi ajuta să-mi găsesc un loc de antrenor la o grupă de copii în Liga 1?”, spune, trăgându-şi firul gândurilor din ţigara aprinsă. Sare rapid de la o stare la alta, conflictul intern îl macină vizibil.

Haosul de la Caterham? “Totul a fost făcut pentru Forza Rossa”

Luni de zile, personajele din investigaţia Forza Rossa au negat orice legătură între echipa lui Bazac şi evenimentele de la Caterham. Bărbatul în pullover de culoarea muştarului are însă altceva de spus: “Totul a fost făcut de la început pentru Forza Rossa, pentru România, însă a apărut problema asta cu Fernandes. Ponta e băgat, Bazac e băgat, Bănicioiu, foarte mulţi în spate. E şi Ghiţă. Colin m-a luat în Austria în noiembrie şi mi-a spus lucrurile astea. Mi-a zis aşa: <Sunt 50 de milioane de euro viraţi într-un cont bancar din Elveţia, banii nu pot fi accesaţi de mine fără semnătura ta sau de tine fără semnătura mea. Banii sunt trimişi de persoane din România>.

 Deşi nu o spune, se teme de urmările juridice ale semnăturilor depuse “ca primarul” pe actele unei firme insolvente din Marea Britanie. Mintea lui e tentată să-şi imagineze milioane de euro în cont, însă Constantin Cojocar – director şi patron de echipă de Formula 1 decedată - locuieşte într-un subsol friguros dintr-o casă deţinută de familia Kolles în oraşul german Ingolstadt şi se ocupă cu diverse treburi ale firmei Kodewa, cot la cot cu ceilalţi angajaţi români ai familiei: tatăl Romulus şi fiul Colin Kolles. Deşi primeşte ordine de la amândoi, Cojocar îl consideră şef pe Dieter-Colin Kolles, germanul născut la Timişoara sub numele Călin Colesnic şi fugit împreună cu părinţii în Occident la începutul anilor ’80.


Colin Kolles este considerat în Marea Britanie omul de încredere pe care Bernie Ecclestone îl foloseşte să facă anumite jocuri în Formula 1

"Nu e neplăcută experienţa lui Colin de la Caterham. O să vedeţi finalul"
Romulus Kolles, 31 octombrie, pentru ProSport

Kolles junior e cunoscut în lumea Formulei 1. A condus în trecut 5 echipe, iar tatăl său spune mândru că este omul de încredere al lui Bernie Ecclestone: “Salvează echipe. Se duce unde îl trimite Ecclestone, Bernie nu se bagă. Fiul meu nu iese din cuvântul lui”. Media britanică nu este însă la fel de entuziasmată. Îl consideră pe stomatologul Colin Kolles un gropar de echipe în Formula 1.  Indiferent de gusturi, Kolles urma să fie directorul primei echipe româneşti de F1, Forza Rossa România F1 Team. Numele său apare în scrisoare de intenţie trimisă de Ion Bazac la FIA în 23 decembrie 2013, iar facilităţile familiei Kolles de la Greding, un orăşel bavarez situat între Ingolstadt şi Nurnberg, sunt indicate de Bazac ca locul unde trebuia să se desfăşoare activitatea tehnică a echipei româneşti susţinută de Victor Ponta. Hala de la Greding e de altfel locul în care Cojocar îşi petrece majoritatea timpului.

Cojocar recunoaşte că a fost şi este folosit

Fostul fotbalist descoperit de Mircea Lucescu la Corvinul este încă pe hârtie director şi patron la firma Caterham Sports Limited, aflată acum în insolvenţă. Deşi compania deţinea o echipă britanică de Formula 1, Caterham, Cojocar a cumpărat-o pe 23 septembrie 2014 pentru doar o liră sterlină! O afacere bună, ţinând cont că directorul şi patronul de Formula 1, Cojocar, este plătit de şefii lui, familia Kolles, cu 1.300 de euro pe lună, o sumă oricum cu 300 de euro mai mare decât cea pretinsă de fostul fotbalist în CV-ul depus în 2014 pe un site de locuri de muncă în străinătate.


Constantin Cojocar, pe vremea când lucra în Anglia, la fabrica echipei Caterham. Acum, el locuieşte în Germania, într-un subsol din Ingolstadt

Da, aţi citit bine! Un patron de Formula 1, fost şef de autogară la Braşov, a fost angajat de pe internet unde aplicase pentru un post de paznic într-un depozit. A fost recrutat de Romulus Kolles, alături de alţi doi români, şi adus ca “îngrijitor” la fabrica echipei Caterham de la Langley, Marea Britanie. Fiul lui Romulus, Colin, tocmai consiliase firma elveţiană fantomatică Engavest la cumpărarea Caterham de la omul de afaceri malaezian Tony Fernandes.

Cum a ajuns însă Cojocar din îngrijitor director şi patron de Formula 1 în numai două luni? Media britanică a fost bulversată de enunţul de mai sus. “Am fost folosit, ştiu asta, dar stau pentru bani”, recunoaşte fostul atacant. Ţineţi-vă însă bine! Urmează alte dezvăluiri care vă vor uimi. 

Oficial, Cojocar a cumpărat în septembrie 2014 firma Caterham Sports Limited, cu datorii de milioane de euro, de la compania Engavest, care – după cum am văzut - o cumpărase la rândul ei în iulie 2014 de la Tony Fernandes, afaceristul care patronează şi echipa de fotbal engleză Queen’s Park Rangers. Engavest, o firmă de apartament înregistrată pe numele unui avocat din Elveţia, avea acţionariatul mascat, însă era consiliată de Colin Kolles. “Acţionarii sunt arabo-elveţieni”, a fost singurul indiciu oferit de Kolles. La cumpărare, Engavest s-a angajat să achite datoriile acumulate de Caterham Sports Limited, însă Fernandes a acuzat că firma nu şi-a respectat clauzele din contract. Acesta este momentul în care a început conflictul Kolles – Fernandes, aflat acum în faza de arbitraj într-un tribunal din Marea Britanie.

A aflat din presă ce a declarat la Curtea Supremă

În plin conflict, Engavest îi vinde Caterham pe o liră lui Constantin Cojocar, un român despre care media internaţională nu avea habar. Atât Kolles cât şi Fernandes au negat în septembrie 2014 orice legătură cu patronul român căzut din cer, însă conexiunea este acum clară. Kolles încerca să mascheze controlul asupra firmei prin instalarea unui om de încredere necunoscut de Fernandes. Cojocar îşi aminteşte: Nu mi-au spus de insolvenţă, nu mi-au spus de nimic. Apoi, după două zile, mi-au zis să mă prezint la Londra, la avocat. La unul Willmer, mai era acolo un bătrîn care se ocupă de contabilitate. M-am simţit şi prost, nu mi-au zis nimic. M-am dus în adidaşi şi în blugi. Cojocar, patron şi director de doar 48 de ore, urma să introducă firma în insolvenţă. Începea sarabanda semnăturilor pe documente vârâte pe sub nas.

Acesta a fost momentul în care au apărut primele dezvăluiri ProSport din caz, preluate de site-urile britanice. Contactat de ProSport, Cojocar a recunoscut că lucrează pentru Colin Kolles, iar tatăl acestuia, Romulus, a susţinut că fostul fotbalist de la Steaua a fost adus să spioneze angajaţii Caterham din fabrica de la Langley. La scurt timp după intrarea familiei Kolles în fabrică, 40 de angajaţi au fost concediaţi.

 “Noi am dat 40 de salariaţi afară fiindcă sunt 300, domnule, şi toată ziua beau cafea. Eu am date scrise, am informaţii. Sunt poze cum stau la cafea, în loc să producă. Da, era belfereală la Caterham. Nu se fereau de ăştia ai mei care făceau pe muncitorii la început. Le-am spus să se ducă în Anglia să vadă dacă firma produce, dacă e rentabilă. Într-o seară erau peste 80 de persoane pe computere şi câteodată se întrerupea curentul şi ei nu făceau nimic. În Anglia, eşti plătit după ce produci”
Romulus Kolles

Lucrurile devin şi mai interesante. În noiembrie, media britanică a consemnat faptul că românul Cojocar a depus “mărturie sub jurământ” în faţa Curţii Supreme de la Londra în procesul de insolvenţă.  Iată declaraţia lui în faţa magistraţilor:

“Am fost implicat alături de un consorţiu de investitori români care au întrezărit posibilitatea de a cumpăra Caterham Sports Limited, de a o curăţa de datorii şi de a vinde apoi servicii pentru curse către Forza Rossa. Intenţia era să să vîndă sau să împrumute către 1MRT (firma 1MRT sau 1 Malaysian Racing Team deţinea licenţa echipei Caterham, fiind compania mamă pentru Caterham Sports Limited) bunurile de care aceasta avea nevoie şi să vîndă sau să împrumute către Forza Rossa bunurile care rămâneau. Compania avea nevoie de două milioane de lire pe săptămână pentru a supravieţui. Din nefericire, banii promişi de investitorii români care mă susţineau nu au mai venit. Înţeleg că Forza Rossa caută acum alte aranjamente pentru 2015, după ce mie mi-a fost imposibil să-i mai contactez pe investitori”.

Şocul vine acum. “Nu am dat nicio declaraţie în faţa Curţii Supreme din Londra! Am văzut şi eu în presă ce aş fi declarat. L-am întrebat pe Colin: <Cum apare declaraţia mea la Curtea Supremă, când eu nu am fost acolo?>. Mi-a zis: <Stai liniştit, se ocupă avocaţii de asta!>”, spune Cojocar care nu stă deloc liniştit. Îşi aduce aminte că, în Germania, a fost dus la un notar: “M-au pus să jur!”. Probabil, acesta este momentul în care a semnat declaraţia, dusă apoi de avocaţi la Curtea Supremă.

De ce se ferea Geoană să vorbească

La două luni după momentul în care, teoretic, a spulberat orice legătură între Caterham şi Forza Rossa, Cojocar spune că proiectul lui Bazac, sprijinit de oameni importanţi din România, e încă în picioare. Dacă nu făcea Fernandes ce a făcut, totul era mutat în Germania, fabrica, tot. Vă spun că sută la sută vor intra. Sută la sută. Probabil în 2016”. Ironia constă în încercările disperate ale holdingului lui Bazac de a nega orice implicare în situaţia îndoielnică de la Caterham. De fapt, de la începutul investigaţiei ProSport, Forza Rossa şi oamenii politici din România au făcut un pact cu negarea.

Un exemplu. În luna ianuarie 2015, Mircea Geoană, un apropiat al lui Bazac, dar rivalul politic al lui Ponta, a fost contactat de reporteri pentru a fi întrebat despre proiectul Forza Rossa. Ziariştii nu aveau nici un indiciu despre implicarea sa în planurile lui Bazac. Geoană a răspuns că nu cunoaşte nimic în plus faţă de ce a apărut în presă. Miercuri, 11 martie, însă, Ponta a dat o mână de ajutor investigaţiei şi a publicat pe un cont privat o scrisoare de susţinere a lui Geoană pentru proiectul Forza Rossa, document de care presa nu avea habar. Actul este copiat cuvânt cu cuvânt după cel al premierului, cu diferenţa că Geoană scrie în engleză şi Ponta în română.  Cineva le-a pus pe birou pentru semnare celor doi rivali politici un act tradus după ce a fost selectat iniţial cu copy-paste. Amândurora li s-a părut oportun să informeze Federaţia Internaţională a Automobilului că “interesele companiilor româneşti reprezintă un obiectiv strategic pentru statul român”, chiar dacă holdingul Forza Rossa al amicului comun Bazac este înregistrat într-o căsuţă poştală din Nicosia, Cipru.


Scrisoarea lui Geoană nu este semnată deoarece este traducerea legalizată. Varianta în română are semnătura rivalului lui Victor Ponta. În josul paginii, se vede şi semnătura traducătorului Rodica Maria Ghidu, cea despre care ProSport a informat încă din luna noiembrie 2014. Apariţia ei poate fi citită aici.

Dacă Geoană semnează în calitate de fost  ministru şi preşedinte al Senatului, Victor Ponta deconspiră şi un actual politician care a semnat şi el în dosarul de aplicaţie Forza Rossa. Acesta este şeful Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, un prieten bun de-al lui Bazac. "Îl cunoaştem pe domnul Tăriceanu, ne-am întâlnit de câteva ori", a dezvăluit Romulus Kolles pentru ProSport.


Scrisoarea preşedintelui Senatului, în fapt o variantă prescurtată a versiunii folosite de Ponta şi Geoană

Să mai rămânem puţin în sfera politică, cea despre care Cojocar spune clar că se află în spatele proiectului lui Bazac. Timp de 3 luni, Nicolae Bănicioiu, ministrul considerat mâna dreaptă a lui Victor Ponta, a refuzat să răspundă la întrebarea “Pe banii cui a mers, în februarie 2014, la sediul tehnic al FIA de la Vaillery, lângă Geneva, pentru a discuta dosarul de aplicaţie Forza Rossa?”. Informaţia fusese publicată de respectabilul jurnalist britanic de Formula 1, Joe Saward, un om cu surse demne de încredere în motorsport.

Turistul Bănicioiu şi vizita la sediul FIA

“Întrebaţi-l pe Bănicioiu!”, s-a eschivat premierul Ponta pe 25 noiembrie, în dialogul cu reporterii ProSport. Miercuri, 11 martie, actualul ministru al Sănătăţii, fost al Tineretului şi Sportului, nu a mai putut evita întrebarea jurnalistului Gândul.info, Diana Marcu. “Am fost pe banii mei, eu mă duc în deplasări doar pe banii mei”, a răspuns Bănicioiu. Puteţi vedea răspunsul complet în filmul alăturat.

Imediat după acest moment, într-un birou din clădirea Mediafax, ministrul care-şi plăteşte singur deplasările atunci când merge să discute despre proiectele firmelor pentru care semnează documente de susţinere a încercat să explice prezenţa sa la Geneva. “De fapt, nu la Geneva”. Poate la Paris, sediul administrativ al FIA? “Nu, nu am fost la Paris”. Atunci unde aţi fost, domnule Bănicioiu?

Până la urmă, ministrul Sănătăţii a acceptat că a fost în Elveţia, dar nu pentru proiectul Forza Rossa şi a nu a condus o delegaţie, aşa cum a scris Joe Saward. Bănicioiu a făcut concesia abia după ce a fost informat că doctorul Dieter Colin Kolles, şeful lui Cojocar şi, coincidenţă amuzantă, tot stomatolog ca şi ministrul, a declarat că s-a întâlnit cu el la sediul tehnic al FIA: Domnul Bănicioiu a fost acolo ca să spună că România s-ar bucura dacă acest proiect privat ar putea să primească intrarea”.

Ce zice însă Bănicioiu? “Da, m-am întâlnit cu domnul Kolles la FIA. Am fost acolo să discut despre conflictul intern dintre Automobil Clubul Român şi FRAS, Federaţia Română de Automobilism Sportiv. Ştiţi că e un conflict între ei”. Situaţia nu e nouă, federaţia condusă până de curând de Ovidiu Mazilu, care a pierdut alegerile în faţa lui Noris Măgeanu, nu este recunoscută de FIA, iar Bănicioiu susţine că a plecat pe banii săi să rezolve diferendul. Ce spune însă Mazilu? “Nu se poate! Aşa a spus? Noi n-am ştiut de această deplasare, nu ne-a anunţat nimeni şi nu ne-a chemat nimeni la această discuţie de la FIA”.

Aşadar, ministrul, de fapt turistul Bănicioiu, a mers la sediul tehnic al FIA de la Geneva să discute despre un caz fără să aibă o comunicare oficială cu una dintre părţile implicate. “Într-adevăr, m-au întrebat şi despre Forza Rossa”, face el o concesie. Şi dacă tot era acolo, s-a întâlnit şi cu Dieter Colin Kolles, omul cheie din proiectul Forza Rossa şi din haosul de la Caterham, cel care spune altceva decât Bănicioiu. Declaraţiile nu se leagă, iar fostul ministru al Tineretului şi Sportului lasă senzaţie că ascunde ceva, la fel ca şeful său, Victor Ponta.

“Maşinile Forza Rossa ar fi urmat să înceapă în Formula 1 sub numele de Caterham din cauză că schimbarea numelui şasiului nu e facilă, chiar dacă unele echipe nu-şi mai numesc monoposturile după denumirea echipei ci folosesc iniţiale pentru a facilita eventualul transfer de proprietate. Monoposturile Red Bull şi cele ale Toro Rosso sunt cunoscute de fapt ca RBR şi STR dar sunt marketate inteligent ca Red Bull şi Toro Rosso. Astfel, dacă 1MRT ar fi devenit proprietate românească, operaţiunile ar fi fost derulate de companii independente, controlate de cumpărătorii Caterham. De aceea au cumpărat echipa. Exista un plan clar de afaceri în spatele ideii. Guvernul României ar fi trebuit astfel să asigure apoi doar finanţarea şi sponsorizarea”
Jurnalistul britanic Joe Saward, februarie 2014

Bănicioiu şi Ponta au semnat acte de susţinere a proiectului lui Bazac. Amândoi neagă însă vehement angajarea banilor publici, lucru demonstrat şi de documentele iscălite. “Recomandări”, ţine să precizeze Bănicioiu, clipind des din spatele ochelarilor. Conform legii, “recomandările” din acest caz sunt documente: hârtiile A4 au antetul unor instituţii publice, ştampile şi semnături ale unor miniştri. E o nuanţă pe care Bănicioiu vrea să o evite.

Bănicioiu se distanţează: “Noi habar n-avem ce a făcut Bazac

Cei doi miniştri vor să se delimiteze clar de turnura neplăcută luată de cazul Forza Rossa – Caterham. “Eu nu ştiu nimic despre Caterham. Nu e treaba noastră. Eu am semnat pentru o echipă românească, iar la momentul acela nu era nicio echipă, era vorba de un viitor proiect. Noi habar n-avem ce a făcut Bazac”.

Conform declaraţiilor lui Cojocar, Bazac şi Kolles au de fapt susţinerea totală a politicienilor români. În plus, într-un cont bancar din Elveţia au apărut şi 50 de milioane de euro, bani trimişi din România aşa cum susţine Cojocar mai sus. Elveţia este ţara în care, dacă vă aduceţi aminte, a apărut firma de apartament Engavest, redenumită pe 31 august 2014 în CF1 Grand Prix Holdings Ltd, şi care a generat două firme şi în Marea Britanie, CF1 Grand Prix Limited şi CF1 Motorsport Limited, controlate de oameni de încredere de-ai lui Kolles. Este ceea ce jurnaliştii britanici au numit “Grupul C”, firmele care urmau să preia controlul asupra Caterham şi să pregătească terenul Forza Rossa. Cojocar: “Colin nu mi-a spus tot. Nu ştiu exact cine a trimis bani, dar ştiu că au venit prin Engavest. Ponta nu dă banii, sunt alţii cu bani. Nu cred că-şi permitea Ponta să bage banii publici. Poate doar dacă ieşea preşedinte”. Întrebat despre aceşti bani, Colin Kolles a râs: “Nu sunt 50 de milioane, un miliard! De fapt, mai multe miliarde. De la Ceauşescu”.

Să recapitulăm. Forza Rossa a anunţat că nu mai participă în 2015 în Formula 1, dar nu a răspuns la întrebarea legată de 2016. Echipa Caterham a dispărut, la fel şi unele dintre bunurile firmei, iar alte bunuri sunt scoase la vânzare pentru recuperarea datoriilor. Cojocar e un director-patron  de fostă echipă de F1, Kolles e în litigiu cu Fernandes şi cere daune de zeci de milioane de euro. Se mai realizează proiectul Forza Rossa?


Ion Bazac, un fost politician devenit afacerist, care a reuşit să mobilizeze demnitari importanţi pentru a-i susţine proiectul. Toţi îi sunt prieteni

Kolles: “M-am întâlnit cu Ponta!”. Ponta: “Nu m-am întâlnit niciodată cu Kolles”

“Formula 1 e moartă din partea mea. Caterham este dusă, nu mai există. E moartă, închisă”, spune Kolles, acelaşi care în octombrie 2014 nega în media britanică orice legătură cu Cojocar. În decembrie, Kolles declarase însă: “Din partea noastră, Forza Rossa poate intra în 2016 în Formula 1. Da. Cum am reuşit să construim o maşină de LMP1 în două săptămâni după ce a luat foc, aşa putem construi şi maşini de Formula 1. Firma mea este una dintre cele mai mari infrastructuri în motorsport din Europa”.

Sponsorizările pentru Forza Rossa urmau să vină, în majoritate, de la firme străine care aveau interese să investească în România
Colin Kolles

Ce s-a schimbat din decembrie până acum? Romulus Kolles, tatăl lui Colin, contactat zilele trecute de ProSport: “Fiul meu s-a întâlnit recent cu Ponta şi cu un om de afaceri important. Mai multe nu pot să vă spun. Cine ştie, poate vor reuşi să facă ceva cu Forza Rossa”. Cojocar a pomenit la un moment dat numele “Ghiţă”, dar oare el este omul de afaceri care s-a întâlnit cu Ponta şi Kolles? Contactat, Colin Kolles a spus: “Da, e adevărat că m-am văzut cu Ponta, însă nu am discutat despre Formula 1 sau despre motorsport. Nu vă pot spune altceva”. Nicio vorbă despre un om de afaceri. Bomba vine din nou pe SMS, de la Victor Ponta, la fel ca în noiembrie 2015. Contactat de ProSport, premierul a răspuns categoric, joi, la 12:42:

 “NU m-am intalnit NICIODATĂ cu DL Kolles”

Frământat de îndoieli, Cojocar spune că, din noiembrie, Colin Kolles nu a mai discutat cu el despre Formula 1. Mai are însă o informaţie, pe care susţine că i-a spus-o patronul său: “Ponta e implicat pentru fiul său. Vrea să-l facă pilot de Formula 1. L-a înscris la o şcoală de pilotaj din Elveţia”. ProSport a încercat să verifice informaţia de la Romulus Kolles: “Nu ştiu nimic despre asta, dar dacă l-a dat, l-a dat în Elveţia”.

Informaţia l-a iritat teribil pe premier care neagă categoric:

“Fiul meu nu a fost NICIODATA la o scoala de pilotaj din afara tarii – si dealtfel nu a fost in viata lui in Elvetia! Inteleg ca dvs puteti scrie orice lucru despre mine, oricat de neadevarat sau aberant, imi este indiferent. Daca insa veti publica lucruri total si evident neadevarate despre un minor voi apela la toate caile legale pt a atrage responsabilitatea dvs. Sper sa pastrati demersal dvs la nivelul politic de pana acum şi sa nu il extindeti la copii”.

ProSport i-a trimis un mesaj de răspuns premierul prin care îl asigură că demersul este unul strict jurnalistic şi nu vizează activitatea politică a premierului sau viaţa personală a sa şi a familiei. Ziariştii ProSport i-au solicitat lui Victor Ponta un interviu pentru a lămuri toate aspectele neclare din implicarea membrilor Guvernului pe care îl conduce în activităţile de susţinere a proiectului firmei private Forza Rossa. Răspunsul nu a venit încă.

Dă click pe imaginea de mai jos pentru a citi firul  investigaţiei Forza Rossa într-un format nou pentru media sportivă din România.


UPDATE Forza Rossa, compania lui Ion Bazac, a trimis joi seară două comunicate oficiale. Primul, la ora 18:00, cel de-al doilea, la ora 21:00. Iată conţinutul lor integral:

 

 Poziţie publică – Grup Forza Rossa

Bucureşti, 12.03.2015

În ultima perioadă, în spaţiul public, au fost vehiculate mai multe informaţii legate de proiectul Grupului Forza Rossa de a promova o echipă românească în cadrul Campionatului Mondial de Formula 1.

Din păcate, în anumite ocazii, informaţiile vehiculate au afectat atât imaginea şi reputaţia Grupului Forza Rossa, cât şi a unui brand de prestigiu global, Ferrari.

Ca atare, pentru a lămuri orice neclaritate legată de acest proiect, în spiritul transparenţei de care am dat dovadă cu fiecare ocazie, dorim să facem următoarele precizări:

- Proiectul de participare în Campionatul Mondial de Formula 1 este unul integral privat. Acesta a reprezentat o iniţiativă privată demarată în urma procesului de selecţie organizat de FIA în a doua jumătate a anului 2013, încheiată în anul 2014, care a avut drept scop acceptarea candidaturii Grupului Forza Rossa în cadrul campionatului de Formula 1, cu o echipă complet nouă.

Această iniţiativă a fost iniţiată şi susţinută cu bună credinţă de Grupul Forza Rossa şi de către dl. dr. Ion Bazac, în calitate de acţionar al Grupului Forza Rossa. Procesul a fost abandonat în cursul anului 2014 din cauza imposibilităţii îndeplinirii condiţiilor impuse de FIA.

- Dosarul de aplicaţie a fost depus la FIA în data de 23 decembrie 2013, sub semnătura exclusivă a domnului dr. Ion Bazac, preşedinte al Grupului Forza Rossa. Fiind vorba despre un proiect de relevanţă şi importanţă naţională, acesta a primit încurajarea şi susţinerea simbolică din partea mai multor persoane, susţinere uzuală, pur formală, declarativă şi neangajantă.

Proiectul a fost gândit şi structurat ca fiind unul 100% privat, iar în legătură cu acesta nu s-au derulat nici un fel de operaţiuni sau tranzacţii financiare, cu excepţia plăţii taxei de înscriere a candidaturii.

- Singura tranzacţie financiară în legătură cu proiectul Forza Rossa F1 a fost plata unei sume de 130.000 de dolari, solicitată de FIA ca taxă de înscriere a aplicaţiei şi achitată de Grupul Forza Rossa.

- Dl. Colin Kolles a fost implicat în mod activ în proiectul Forza Rossa F1, asumându-şi rolul de team manager în cadrul viitoarei echipe. Angajamentul de a participa activ presupunea inclusiv contribuţia unei echipe de specialişti şi a unor resurse materiale specifice unei participări în cadrul campionatelor de Formula 1.

Menţionăm că dl. Colin Kolles este un om de afaceri independent, care desfăşoara activităţi în privinţa cărora Grupul Forza Rossa nu poate decide şi pe care nu le poate influenţa. Grupul Forza Rossa nu a participat, direct sau indirect, în nici o iniţiativă sau acţiune care a vizat în orice mod echipa Caterham.

- În luna iulie 2014 proiectul a fost sistat din cauza imposibilităţii îndeplinirii condiţiilor impuse de FIA.

Ne exprimăm speranţa că aceste informaţii au permis clarificarea tuturor elementelor de interes public şi în acelaşi timp dorim să reiterăm deplina transparenţă şi disponibilitate a Grupului Forza Rossa de a răspunde solicitărilor viitoare formulate cu bună credinţă şi netendenţios sau în scopuri străine activităţii jurnalistice.

Grupul Forza Rossa dezminte cu tărie orice legatură sau conexiune care ar putea fi făcută în mod indirect, pe baza unor supoziţii sau presupuneri care nu corespund realităţii.

Nu în ultimul rând, dorim să precizăm că, pe viitor, faţă de faptul că în mod repetat am prezentat situaţia reală şi obiectivă, fără ca aceasta să fie luată în considerare în vreun fel, vom acţiona pentru a sancţiona pe cale legală, prin acţiuni în justiţie, demersurile care vor aduce atingere publică reputaţiei personale a dl. dr. Ion Bazac, imaginii Grupului Forza Rossa, sau a brandului Ferrari.

12 martie 2015 Grupul Forza Rossa

Preşedinte

Ion I. Bazac


In urma informatiilor aparute in aceasta seara, cu privire la implicarea Grupului Forza Rossa in cazul Caterham, dorim sa va mentionam ca Grupul Forza Rossa nu a participat, direct sau indirect, in nici o initiativa sau actiune care a vizat in orice mod echipa Caterham. In acelasi timp, in legatura cu proiectul Forza Rossa F1 nu s-au derulat nici un fel de operaţiuni sau tranzacţii financiare, cu excepţia plăţii taxei de înscriere a candidaturii, in valoare de 130.000 de dolari, suma actitata integral de catre Grupul Forza Rossa.

In cazul in care materialele aparute recent in presa se dovedesc a fi adevarate, Grupul Forza Rossa isi rezerva dreptul de a proteja imaginea si reputatia companiei, prin actionarea in judecata a domnului Cojocar pentru declaratiile facute.

Autor: Costin Ştucan