Trei erori majore din comunicarea Forza Rossa: "Am acceptat sarcina de a promova România". Miza: minimum 70 de milioane de euro pe an. Cine face parte din "reţeaua" lui Bazac şi adevăratul motiv pentru care nu a garantat la FIA 20 de milioane de euro

50 de milioane de euro trimişi din România într-un cont din Elveţia pentru o activitate legată de Formula 1 reprezintă o ştire care îşi face cu greu loc printre valurile de reţineri, arestări şi trimiteri în judecată din ultimele săptămâni. Odată legat numele Ponta, informaţia mai urcă nişte poziţii în lista cu priorităţi a subiectelor din marile redacţii.

Trei erori majore din comunicarea Forza Rossa: "Am acceptat sarcina de a promova România". Miza: minimum 70 de milioane de euro pe an. Cine face parte din "reţeaua" lui Bazac şi adevăratul motiv pentru care nu a garantat la FIA 20 de milioane de euro

50 de milioane de euro trimişi din România într-un cont din Elveţia pentru o activitate legată de Formula 1 reprezintă o ştire care îşi face cu greu loc printre valurile de reţineri, arestări şi trimiteri în judecată din ultimele săptămâni. Odată legat numele Ponta, informaţia mai urcă nişte poziţii în lista cu priorităţi a subiectelor din marile redacţii. Astăzi, ProSport plusează cu 20 de milioane de euro, o garanţie neştiută pe care Federaţia Internaţională a Automobilul a cerut-o celor de la Forza Rossa, prima echipă românească de Formula 1.

Oamenii de comunicare angajaţi de firma Forza Rossa încheie punctul de vedere trimis joi, 12 martie, după o şedinţă telefonică furtunoasă cu patronul Ion Bazac, rezident în Monaco:

 “Dorim să precizăm că, pe viitor, faţă de faptul că în mod repetat am prezentat situaţia reală şi obiectivă, fără ca aceasta să fie luată în considerare în vreun fel, vom acţiona pentru a sancţiona pe cale legală, prin acţiuni în justiţie, demersurile care vor aduce atingere publică reputaţiei personale a dl. dr. Ion Bazac, imaginii Grupului Forza Rossa, sau a brandului Ferrari”

Din 30 octombrie 2014, data când numele Forza Rossa a apărut pentru prima dată în ancheta jurnalistică, iar media occidentală şi ProSport sesizau legături cu haosul de la echipa britanică de F1, Caterham, experţii în PR, până atunci extrem de zgârciţi în privinţa dialogului, au schimbat rapid vitezele, urcând mai multe trepte odată. Au oferit 7 comunicate oficiale, conţinând 1919 cuvinte care se întind, puse cap la cap, pe cinci pagini A4. În goana după dezminţiri, cei de la Forza Rossa au început să comită erori serioase de comunicare şi să se încurce în explicaţii.

Eroarea 1: Proiectul mort care trăieşte

Pe 30 octombrie 2014, numele lui Victor Ponta nu apăruse în ancheta ProSport, iar Forza Rossa comunica: “Dorim să vă informam că în acest moment nu avem un răspuns oficial şi public din partea FIA în legătura cu participarea la Campionatul Mondial de Formula 1”. Forza Rossa aştepta încă un răspuns pentru a demara acţiunile necesare participării în sezonul 2015. Echipa lui Bazac era pregătită, însă jurnaliştii şi opinia publică nu ştiau multe detalii cheie.

Peste 11 zile, pe 10 noiembrie 2014, ProSport publica episodul 5 al investigaţiei, iar prim-ministrului României era în premieră indicat de surse ca fiind omul influent din spatele proiectului Forza Rossa. Mai erau 6 zile până la turul doi de scrutin la prezidenţiale, iar Ponta era favorit să câştige. A doua zi, echipa de comunicare angajată de Ion Bazac anunţa oficial: Proiectul depus de Grupul Forza Rossa la Federaţia Internaţională de Automobilism nu a primit acordul final şi suntem în măsură să confirmăm că în lipsa unei comunicări publice şi oficiale a FIA, participarea în sezonul 2015 nu va avea loc”. Aşadar, cândva în intervalul 30 octombrie – 10 noiembrie, exact perioada în care ProSport investiga legăturile cu Caterham şi implicarea oamenilor politici din România, Forza Rossa a decis de la sine putere să renunţe la participarea în 2015. Pretextul era “lipsa unei comunicări publice şi oficiale a FIA”.
Ion Bazac spune că proiectul Forza Rossa a fost abandonat. Apropiatul său, Victor Ponta, avea altă variantă

Scrisoarea consultativă căreia Forza Rossa îi dă o valoare inestimabilă, dar care dovedeşte că partenerul lui Bazac alesese o cale ocolită

Pe 26 noiembrie 2014, după alte trei episoade din ancheta ProSport, Forza Rossa revenea şi scoatea la iveală în premieră un act, o scrisoare de la FIA. Echipa lui Bazac anunţa, surprinzător şi inexplicabil, că: “Răspunsul FIA, din data de 2 iulie 2014, prin care Grupul Forza Rossa este anunţat că nu poate participa la Campionatul Mondial din 2015, nefiind oferite garanţiile necesare, îl găseşti ataşat. Pentru locul disponibil oferit de FIA a fost preferată echipa americana Haas. Începand cu luna iulie 2014, proiectul Grupului Forza Rossa cu privire la participarea in Campionatul Mondial din 2015, a fost sistat şi nicidecum amânat din motive electorale. Aşadar, trei variante diferite în mai puţin de o lună. Forza Rossa ascundea clar ceva. Ce?

În actul ataşat, care nu este însă un verdict, FIA scrie:

“Pe baza informaţiilor oferite de dumneavoastră şi ţinând cont de circumstanţe şi de cerinţele în vederea termenului limită (pentru a evita orice dubiu, vă amintim că pe 30 mai FIA a fost de acord, în scris, după o examinare suplimentară, să fixeze un termen limită pentru 23 iunie pentru oferirea garanţiei bancare), credem că intrarea unei echipe Forza Rossa în sezonul 2015 nu este fezabilă”

Forza Rossa n-a prezentat o garanţie de 20 de milioane de euro, însă – aparent – nu lipsa banilor a fost cauza. Explică Dieter Colin Kolles, partenerul lui Ion Bazac de proiect şi, totodată team-managerul Forza Rossa, cu un accent puternic nemţesc:FIA a fost total de acord cu tot ce a fost prezentat. FIA mă cunoaşte pe mine, FIA ştie ce resurse avem noi şi ce infrastructură. Putem face echipă de Formula 1, să construim echipă de Formula 1. Ok? FIA a cerut în plus o garanţie de performanţă pe care nimeni nu poate să o garanteze. Regula în Formula 1 este că dacă ai în calificări un timp de 107 procente din timpul maşinii celei mai rapide nu poţi să iei startul în cursă. FIA a făcut asta ca o precondiţie. Dacă Forza Rossa este de trei ori peste acest timp în decursul unui sezon, FIA poate să reţină 20 de milioane. Banii ăştia erau pierduţi. Eu am spus că nu pot să garantez asta. Până nu se rezolvă asta, nu se poate schimba nimic”.

Dieter Colin Kolles s-a născut la Timişoara în 1967 sub numele de Călin Colesnic. Familia sa a fugit din România la începutul anilor ’80 şi s-a stabilit în cele din urmă în Germania. Doctor stomatolog, Kolles a fost director la 5 echipe de Formula 1, Hispania Racing F1, Jordan, Midland, Spyker şi Force India, şi consilier la firma care a cumpărat Caterham F1 în iulie 2014. Dintre cele 6 echipe, doar Force India mai trăieşte. Potrivit presei germane, Kolles a încercat să-l şantajeze în 2013 pe directorul executiv Mercedes AMG, Toto Wolff, diferendul fiind mediat de Bernie Ecclestone. Kolles este considerat de jurnaliştii britanici şi de tatăl său drept un “om de încredere” de-al lui Ecclestone.   

Colin Kolles susţine că el a refuzat plata celor 20 de milioane. Interesant este că firma lui Kolles, Kodewa -atât de lăudată de Ion Bazac în scrisoarea de intenţie trimisă la FIA în 23 decembrie 2013 – urma să asigure proiectarea, construirea şi întreţinerea maşinilor Forza Rossa. Logica simplă împinge spre concluzia că stomatologul Kolles nu avea încredere în capacitatea maşinilor Forza Rossa construite de firma sa, Kodewa, de  a termina calificările în mai puţin de 107 de sută din timpul celui mai rapid monopost.

Maşina construită de firma Kodewa pentru campionatul de prototipuri LMP1. În 2014, echipa a alergat cu licenţă românească

ProSport a verificat de câte ori s-a întâmplat în ultimul deceniu ca o maşină să nu participe la o cursă pentru că timpul din calificări a fost mai mare de 107 la sută din timpul monopostului din pole-position şi a găsit doar 4 cazuri. Vittantonio Liuzzi şi Narain Karthikeyan, ambii piloţi de la HRT-Cosworth, n-au luat startul în Australia în 2011. Un an mai târziu, tot în Australia, Pedro de la Rosa şi Narain Karthikeyan, piloţii aceleiaşi echipe HRT-Cosworth, nu reuşeau să se încadreze în “regula 107%”. HRT şi Australia nu erau perechea potrivită. Şi acum, atenţie:

În 2011, directorul HRT-Cosworth era nimeni altul decât partenerul lui Bazac,  Dieter-Colin Kolles, iar de partea tehnică a echipei se ocupa firma familiei Kolles, Kodewa. E aceeaşi firmă Kodewa, cu sediul în două hale din orăşelul bavarez Greding, care urma să pună pe picioare prima echipă românească din istoria Formula 1.

Kolles a părăsit HRT la finele lui 2011, după două sezoane în care maşinile echipei nu au terminat niciodată în puncte.

Firma mea este una dintre cele mai mari infrastructuri în motorsport, în Europa. Asta nu ştiu mulţi oameni, pentru că noi nu mergem cu Kolles în afară. Mergem cu Lotus, cu Forza Rossa poate
Colin Kolles, decembrie 2014

Facilităţile Kodewa pot susţine activitatea unor maşini de Formula 1, însă Kodewa nu are posibilitatea de a desena sau dezvolta monoposturi de Formula 1. De aceea, compania Caterham ar fi putut fi folosită pentru a obţine monoposturile, pentru a crea maşinile Forza Rossa sau pentru a obţine intrarea în Formula 1
Sam Collins, jurnalist Racecar Engineering

Garanţia pentru “regula 107” pare o modalitate stupidă de a încheia un proiect pe termen lung în care Ion Bazac investise energie timp de aproape un an şi o sumă de 130.000 de euro, costul dosarului de aplicaţie. E ca şi cum patronul unei echipe de fotbal angajează un antrenor cu CV, echipa se pregăteşte un an pentru campionat, plăteşte o taxă de înscriere, însă antrenorul decide să renunţe la participare când patronului  i se cere să depună o garanţie că nu va pierde mai mult de trei meciuri din sezon la un scor mai mare de 7-0.

Maşina HRT care nu a reuşit să se încadreze în regula celor 107%. În spate, primul din stânga este Colin Kolles

În momentul în care a decis să intre în Formula 1, Ion Bazac avea în cap participarea pe mai mulţi ani. Pe 2 iulie 2014, în ziua în care FIA sfătuia Forza Rossa că nu crede că participarea în 2015 este fezabilă, nepomenind însă nimic despre 2016, 2017 sau 2018, ce a făcut Bazac?

Iată ce anunţa Forza Rossa pe 26 noiembrie, la 10 zile după ce Ponta pierdea alegerile: “Începand cu luna iulie 2014, proiectul Grupului Forza Rossa cu privire la participarea în Campionatul Mondial din 2015, a fost sistat”. Grupul sistase participarea în 2015. ProSport a trimis Forza Rossa două mailuri în care a solicitat un răspuns clar privind participarea echipei în 2016.

Dacă nu apărea conflictul de la Caterham cu Fernandes, totul era mutat în Germania, fabrica, tot. Vă spun că sută la sută vor intra. Sută la sută intră Forza Rossa
Constantin Cojocar, director patron Caterham

Grupul lui Bazac a răspuns pe 12 martie că “proiectul a fost abandonat în cursul anului 2014 din cauza imposibilităţii îndeplinirii condiţiilor impuse de FIA”. Adică, în iulie, asta deşi în noiembrie Forza Rossa spunea că doar proiectul pe 2015 a fost sistat. Abandonat sau sistat, proiectul de Formula 1 pare a fi opera cuiva care are abilitatea de a călători înainte şi înapoi în timp.

Şi încă un mic detaliu: pe 9 noiembrie Victor Ponta le scria reporterilor ProSport că va vorbi „cu mare drag” despre proiectul românesc Forza Rossa, dar după alegeri. Dacă Bazac abandonase ideea încă din iulie, nu i-a comunicat asta şi prim-ministrului care semnase un act din dosarul de licenţiere? Îl lăsa să se expună situaţiei ridicole de a vorbi despre ceva ce nu mai exista?

Răspunsul e evident: proiectul Forza Rossa nu a fost abandonat înainte de alegeri, ci doar camuflat.

 

Eroarea 2: rolul lui Kolles, creatorul de firme fantomă

“Totul a fost făcut de la început pentru Forza Rossa, pentru România, însă a apărut problema asta cu Fernandes. Ştiu că Ponta e băgat, Bazac e băgat, Bănicioiu, foarte mulţi în spate. E şi Ghiţă
Constantin Cojocar, director-patron Caterham

În ciuda încercărilor Forza Rossa de a demonta legăturile cu situaţia de la Caterham, un observator extern nu poate să nu fie uimit de următoarea coincidenţă:

Pe 2 iulie 2014, exact în ziua în care FIA îl anunţa pe Bazac că nu crede în fezabilitatea intrării în 2015, din cauza unei garanţii de 20 de milioane de euro, BBC anunţa că echipa cu cel mai mic buget din Formula 1, Caterham, a fost cumpărată de un consorţiu elveţiano-arab, consiliat de nimeni altul decât partenerul lui Bazac, Colin Kolles. Cum e posibil ca un director anunţat la o echipă să intre în paralel şi la altă echipă? Iată un scurt dialog avut în decembrie pe această temă de reporterul ProSport cu germanul de origine română Kolles:

Pe 2 iulie, eraţi déjà consilier la Engavest. Cum aţi reuşit?
Da, pentru că eu trebuie să câştig bani.

Puteaţi să-i câştigaţi de la Forza Rossa.
Nu, îmi pare rău. Dacă Forza Rossa nu are o soluţie finală şi nu este garanţia pusă în loc eu fac mai multe lucruri. Eu nu fac numai Forza Rossa sau Caterham. Nu numai prototipuri. În Formula 1, fac lucruri în paralel pentru că primesc un telefon azi şi mă duc să ajut”.

Kolles face bani dintr-un proiect teoretic rival pentru Forza Rossa, iar partea lui Bazac nu are nimic de comentat. Ba chiar îi justifică acţiunile partenerului din proiectul FRR F1 Team: “Menţionăm că dl. Colin Kolles este un om de afaceri independent, care desfăşoara activităţi în privinţa cărora Grupul Forza Rossa nu poate decide şi pe care nu le poate influenţa”.

Colin Kolles (stânga) la boxa echipei Caterham. Cum proiectul Forza Rossa nu murise, el era, teoretic, în mijlocul unui conflict de interese

Să nu sărim uşor peste acest detaliu. Aşadar, pe 2 iulie dimineaţa, Forza Rossa nu primise răspunsul consultativ de la FIA, însă directorul echipei, Kolles, se pregătea deja să anunţe cumpărarea Caterham de la Tony Fernandes în calitate de consilier al unui “consorţiu arabo-elveţian”. BBC a anunţat ştirea în jurul prânzului. Când a avut timp Kolles să negocieze cu malaezianul? Tatăl său, Romulus, a povestit pentru ProSport cât a durat în 2004 cumpărarea Jordan, în care Colin Kolles l-a consiliat pe miliardarul canadian de origine rusă, Alex Shnaider:

 “A venit la noi în vizită un miliardar rus. Noi i-am propus să facă Formula 3 şi el a zis că nu face aşa ceva. I-a zis lui Colin: <Du-te şi vezi în Anglia ce poţi să cumperi din Formula 1>. Fiul meu a cumpărat atunci Jordan. Rusul l-a încuiat într-o cameră cu toate actele. Luni de zile a verificat toate actele”.

Aşadar, preluarea unei echipe poate dura şi luni, iar Caterham avea o situaţie financiară delicată, cu datorii mari. Nu trebuie să fii specialist în Formula 1 ca să înţelegi că negocierile dintre Kolles şi Fernandes pentru cumpărarea Caterham au avut loc înainte ca Forza Rossa să primească scrisoarea de la FIA, cea pe care Bazac o vântură acum drept dovada supremă a abandonării proiectului. De fapt, potrivit presei britanice, cei doi s-au înţeles pe 29 iunie. Pe 2 iulie doar au făcut publică tranzacţia.


"Dacă-l sun eu, s-ar putea să-mi răspundă, dacă îl sunaţi dumneavoastră, s-ar putea să nu vă răspundă". Relaţia cu Ecclestone, descrisă de Kolles reporterilor ProSport

Într-un sport în care proprietatea intelectuală valorează zeci de milioane de euro, implicare lui Kolles la o echipă - viitoare rivală Forza Rossa pentru punctele şi zecile de milioane oferite de FIA - este inacceptabilă. Ştia pe de de rost tot proiectul lui Bazac, putea oricând să-i folosească secretele la Caterham. Cum s-a protejat Forza Rossa faţă de o asemenea variantă? Oamenii de comunicare dau din umeri. Cu toate acestea, holdingul cipriot al lui Ion Bazac îl ameninţă cu judecata pe Constantin Cojocar, omul lui Kolles care a rupt tăcerea în privinţa legăturii Forza Rossa – Caterham, nicidecum pe cel care, teoretic, s-a aflat într-un conflict clar de interese. Asta dacă nu cumva interesele erau comune.

ProSport adresează public o întrebare grupului Forza Rossa: de ce nu l-a acţionat în judecată pe Colin Kolles pentru implicarea la un proiect rival în perioada în care lucra pentru prima echipă românească de Formula 1?

Pentru a înţelege lipsa de reacţie a Forza Rossa, trebuie să căutăm mai departe. Cine era consorţiul arabo-elveţian consiliat de Kolles? De la momentul în care BBC  a anunţat ştirea pe 2 iulie şi până în 22 octombrie 2014, adică 3 luni şi jumătate, nimeni din presa britanică nu a reuşit să afle şi să publice numele companiei. Primul care l-a aflat a fost renumitul jurnalist de Formula 1 Joe Saward, fost director la fabrica de maşini sport Caterham, care a pomenit numele Engavest SA într-un articol din 22 octombrie în care anunţa în premieră un conflict între tabăra lui Kolles şi Tony Fernandes, omul de afaceri malaezian care vânduse Caterham consorţiului misterios consiliat de Kolles. Kolles îl acuza pe Fernandes că nu a predat acţiunile, Fernandes îl acuza pe Kolles că nu a plătit.

Joe Saward este primul jurnalist care a scris şi despre susţinerea proiectului Forza Rossa de către Victor Ponta. Pe 28 februarie 2014, Saward a anunţat că ministrul de atunci al Tineretului şi Sportului, Nicolae Bănicioiu, a condus o delegaţie la sediul tehnic al FIA de la Vaillery, lângă Geneva, pentru a discuta despre proiectul Forza Rossa

Două întrebări:

  1. De ce nu a vrut Kolles să divulge numele consorţiului “arabo-elveţian”?
  2. Ar fi aflat cineva numele firmei Engavest dacă nu apărea conflictul Kolles-Fernandes?

Kolles nu a putut anunţa numele Engavest pentru că pe 2 iulie firma se numea de fapt Dragon Global Entertainment. Pe 29 iunie, Kolles şi Fernandes au bătut palma, a doua zi firma îşi schimba obiectul de activitate, care până atunci fusese “producţia şi impresariatul în domeniul muzical”. Abia pe 11 iulie, la 9 zile după cumpărarea Caterham, firma Dragon Global Entertainment  devenea Engavest SA printr-o simplă modificare în registrul firmelor elveţiene. Era un “consorţiu” de apartament din orăşelul Baar, condusă de un avocat paravan care masca acţionariatul “arabo-elveţian”.

Caterham a fost cumpărat de un "consorţiu" condus la vedere dintr-o firmă de apartament

 

Cine erau noii mari investitori din Formula 1 care ţineau să nu-şi divulge identitatea? Colin Kolles susţine: “Acţionarii sunt arabi şi elveţieni. Cu nicio legătură cu România. Nici în 3 sau în 5 sau în 10 generaţii”. Ce au cumpărat ei? Două firme, 1 Malaysian Racing Team (firma mamă, deţinătoarea licenţei Caterham) şi Caterham Sports Limited (firma care asigura funcţionarea Caterham prin fabrica de la Langley). Ce a urmat? Citiţi cu atenţie şirul evenimentelor de mai jos:

  • 29 iunie 2014: Kolles şi Fernandes se înţeleg în privinţa cumpărării Caterham
  • 30 iunie 2014: firma Dragon Global Entertainment îşi schimbă obiectul de activitate

 

  • 2 iulie 2014: Kolles şi Fernandes fac publică vânzarea-cumpărarea Caterham
  • 2 iulie 2014: Forza Rossa primeşte de la FIA o scrisoarea de “nefezabilitate” în 2015, însă nu face nicio comunicare publică
  • 4 iulie 2014: în conducerea Caterham Sports Limited (CSL) sunt numiţi apropiaţii lui Kolles, Manfredi Ravetto, directorul echipei, şi Michael Willmer
  • 9 iulie 2014: Dragon Global Entertainment îşi schimbă numele în Engavest SA
  • 11 iulie 2014: Romulus Kolles, tatăl partenerului lui Bazac, este şi el numit în boardul CSL
  • 14 iulie 2014: Ravetto demisionează din board, dar rămâne directorul echipei
  • 15 iulie 2014: 40 de angajaţi ai fabricii Caterham sunt daţi afară de Colin Kolles

 

  • 1 august 2014: soseşte la fabrica Caterham Constantin Cojocar, recrutat de pe un site de joburi din România. Fostul fotbalist la Steaua este angajat îngrijitor. Romulus Kolles avea să spună că, de fapt, l-a angajat pe fostul fotbalist pentru a spiona angajaţii fabricii
  • 29 august 2014: Ravetto înfiinţează firma britanică Caterham CF1 Grand Prix Limited, parte a grupul de firme “C”, condus de Kolles

    Constantin Cojocar, numit Costy the Cleaner de colegii săi britanici din fabrica de la Langley, Oxfordshire

 

  • 1 septembrie 2014: firma elveţiană Engavest este redenumită CF1 Grand Prix Holdings SA, directorul paravan rămâne avocatul Stefan Gyseler
  • 23 septembrie 2014: Romulus Kolles şi Willmer demisionează din boardul Caterham Sports Limited
  • 23 septembrie 2014: Willmer înfiinţează firma CF1 Motorsport Ltd.
  • 23 septembrie 2014: Caterham Sports Limited e vândută pentru o liră lui Constantin Cojocar

 

  • 1 octombrie 2014: mai multe bunuri ale echipei Caterham sunt sechestrate de o firmă recuperatoare de debite
  • 1 octombrie 2014: toţi angajaţii fabricii Caterham sunt trimişi acasă
  • 2-3 octombrie 2014: licitaţia bunurilor puse sub sechestru este amânată după ce o altă firmă creditoare acţionează Caterham în instanţă
  • Octombrie 2014: salariile pe septembrie sunt plătite de 1MRT, nu de CSL, aşa cum se proceda de obicei
  • 15 octombrie 2014: imediat după marele premiu de F1 din Rusia, presa britanică scrie că maşinile Caterham nu se vor întoarce în Anglia, ci vor merge la sediul Kodewa, firma lui Kolles, de la Greding, Germania. După apariţia informaţiei, maşinile ajung totuşi în Anglia. Urmează să plece spre Austin, locul de disputare al Marelui Premiu al SUA, însă nu mai ajung acolo
  • 17 octombrie 2014: Cojocar introduce Caterham Sports Limited în insolvenţă. În faţa instanţei, el spune că avea în spate oameni de afaceri români care urmau să investească 2 milioane de lire pe săptămână pentru a traversa criza. Ideea era ca firma CSL să ofere servicii atât pentru Caterham cât şi pentru Forza Rossa, Cojocar spune însă că investitorii nu l-au mai contactat ulterior.
  • 22 octombrie 2014: Jurnalistul Joe Saward publică primul numele Engavest. Firma se numea însă deja CF1 Grand Prix Holding
  • 23 octombrie 2014: Comunicat semnat “Engavest” în care Kolles susţine că Tony Fernandes nu a predat acţiunile în urma cumpărării din 29 iunie
  • 23 octombrie 2014: Tony Fernandes susţine într-un comunicat că, potrivit înţelegerii, Engavest trebuia să achite datoriile Caterham, lucru care nu s-a întâmplat
  • 23 octombrie 2014: Engavest răspunde că s-a achitat de termenii contractului, însă Fernandes nu a predat acţiunile. Kolles spune că Engavest a plătit salariile, a vândut Caterham Sports Limited lui Constantin Cojocar, “un fost fotbalist la Steaua pe care nu noi l-am numit director”. Numele lui Cojocar apare în premieră în media
    Capturi TV de la semifinala Cupei Campionilor, Steaua - Benfica, din 1988. Cojocar era numit Cojocaru de presa comunistă
  •  
  • 24 octombrie 2014: ProSport discută cu Cojocar care admite că lucrează de fapt pentru Colin Kolles, partenerul lui Bazac. Fostul atacant al Stelei se afla la Greding, la sediul Kodewa
  • 30 octombrie 2014: ProSport scrie pentru prima data despre legătura dintre Forza Rossa şi Caterham. În replică, Forza Rossa anunţă că nu are niciun angajament cu Colin Kolles şi că aşteaptă în continuare răspunsul FIA
  • 31 octombrie 2014: ProSport publică un interviu cu Romulus Kolles în care acesta spune că l-a angajat pe Cojocar în august pentru a spiona angajaţii de la uzina Caterham din Langley

Colin Kolles m-a luat în Austria în noiembrie şi mi-a spus aşa: <Sunt 50 de milioane de euro viraţi într-un cont bancar din Elveţia, banii nu pot fi accesaţi de mine fără semnătura ta sau de tine fără semnătura mea. Banii sunt trimişi de persoane din România>
Constantin Cojocar, director patron Caterham

 

  • 2 noiembrie 2014: Caterham nu participă la cursa de la Austin, SUA
  • 9 noiembrie 2014: Ponta le transmite reporterilor ProSport că va vorbi despre proiectul Forza Rossa “cu mare drag, dupa 16 noiembrie”, ziua alegerilor prezidenţiale. Bazac spune acum că proiectul a fost abandonat în iulie
  • 9 noiembrie 2014: Caterham nu participă la cursa din Brazilia
  • 10 noiembrie 2014: Numele lui Victor Ponta este publicat pentru prima dată în investigaţia ProSport. Este indicat drept omul din spatele proiectului Forza Rossa, cel care urmează să sprijine proiectul după alegerea sa ca preşedinte. Surse susţin că premierul a semnat acte în dosarul Forza Rossa
  • 11 noiembrie 2014: Forza Rossa neagă implicarea politică şi anunţă că nu va participa în 2015 în sezonul de Formula 1
  • 16 noiembrie 2014: Victor Ponta pierde, contrar aşteptărilor, alegerile prezidenţiale în faţa lui Klaus Iohannis
  • 22 noiembrie 2014: Victor Ponta şi Sebastian Ghiţă sunt fotografiaţi în Abu Dhabi, într-un club aflat în interiorul circuitului de Formula 1 Yas Marina
  • 23 noiembrie 2014: Caterham participă la ultima cursă a sezonului la Abu Dhabi, după ce fanii au făcut o chetă pe internet. Ponta şi Ghiţă sunt în tribună
  • 25 noiembrie 2014: Victor Ponta spune “Nu am semnat actele Forza Rossa!!!”.
  • 28 noiembrie 2014: Forza Rossa susţine că proiectul pentru 2015 a fost sistat încă din 2 iulie

 

  • 2 decembrie 2014: jurnalistul Adam Cooper scrie că Engavest îl dă în judecată pe Tony Fernandes şi cere compensaţii. Engavest deţine 1MRT, dar administratorii judiciari controlează Caterham Sports Limited
  • 9 decembrie 2014: Colin Kolles discută cu reporterii ProSport şi spune că Forza Rossa poate intra în 2016 în Formula 1

 

 

  • 9 martie 2015: firma elveţiană CF1 Grand Prix Holding şi-a schimbat omul paravan. Gyseler e înlocuit cu un alt avocat, Patrick Muller
  • 11 martie 2015: două şasiuri Caterham din 2014 sunt scoase la licitaţie pentru recuperarea datoriilor: unul este vândut pentru 27.200 de lire, celălalt pentru 40.600 de lire
  • 11 martie 2015: ProSport publică dovada foto, actul 5/587 din 5 februarie 2014 semnat de premier. Victor Ponta a minţit în noiembrie când a spus că nu a semnat acte Forza Rossa
  • 11 martie 2015: Ponta publică pe contul său de Facebook actul 5/587 din 5 februarie 2014 despre care spune că are doar valoare simbolică
  • 12 martie 2015: Colin Kolles recunoaşte că s-a întâlnit “recent” cu Ponta, însă spune că nu au discutat despre F1. Ponta răspunde că nu s-a întâlnit niciodată cu Kolles
  • 12 martie 2015: Cojocar declară că “totul la Caterham a fost făcut pentru Forza Rossa. Kolles mi-a spus că sunt 50 de milioane de euro într-un cont din Elveţia. Banii nu pot fi scoşi doar de mine sau de el. Ponta, Bazac, Bănicioiu şi alţii sunt implicaţi. E şi Ghiţă”. Cojocar spune că a aflat din ziare despre mărturia sa sub jurământ de la Curtea Supremă din Londra. El recunoaşte că e folosit de Kolles care i-a promis cîteva milioane de euro
  • 15 martie 2015: Caterham nu ia startul în prima cursă a anului, în Australia. “Caterham e moartă”, spune Colin Kolles. Litigiul cu Fernandes, aflat pe rol, a dus la ieşirea din Formula 1 a echipei din Langley
  • 15 martie 2015: BBC scrie: “Colin Kolles dă târcoale la echipa elveţiană Sauber”
     

Mai are cineva vreo îndoială despre planul lui Kolles de a masca adevărata identitate a cumpărătorilor Caterham? Intrarea Forza Rossa pe scheletul Caterham ar fi adus numai beneficii. Firma lui Kolles nu putea produce monoposturi, Caterham le avea. Caterham are o fabrică şi, cel mai important, are încă licenţă de participare în Formula 1, chiar dacă nu s-a înscris în 2015. Intrată prin Caterham, Forza Rossa ar fi scutit şi garanţia de performanţă de 20 de milioane de euro cerută de FIA, o mică afacere în sine.

Rolul lui Colin Kolles, de fapt adaptarea sa după fiecare articol apărut în România, reprezintă a doua mare gafă comisă de oamenii de comunicare de la Forza Rossa.  Kolles era în iunie numit directorul echipei, apoi în comunicatul din 30 octombrie, Forza Rossa anunţa: “„Pentru moment nu există niciun angajament oficial între domnul Colin Kolles şi Forza Rossa Formula 1 Team”. Bazac se distanţa de Colin Kolles.

Scrisoare de intenţie în care Bazac anunţă un "joint venture" cu Colin Kolles

Pe 26 noiembrie 2014, la aproape o lună după această declaraţie scrisă, Forza Rossa încerca să justifice cea de-a treia greşeală de comunicare (vezi Eroarea 3), oferind o copie după scrisoarea de intenţie din 23 decembrie 2013. În act, Bazac scria clar că echipa Forza Rossa este un ”joint venture”, adică o asociere prin participaţiune,  între Ion Bazac şi Colin Kolles. Cei doi aveau déjà “o înţelegere” şi un “cadru”, potrivit cărora firma lui Kolles, Kodewa Gmbh, urma să asigure funcţionarea tehnică a echipei de Formula 1. Până la urmă, Kolles era mai mult decât un viitor director la Forza Rossa. Era asociat.

În fine, joi, 12 martie 2015, Forza Rossa a admis că “Dl. Colin Kolles a fost implicat în mod activ în proiectul Forza Rossa F1, asumându-şi rolul de team manager în cadrul viitoarei echipe. Angajamentul de a participa activ presupunea inclusiv contribuţia unei echipe de specialişti şi a unor resurse materiale specifice unei participări în cadrul campionatelor de Formula 1”.

Dacă domnul Bazac ar fi fost interesat să cumpere Caterham ar fi făcut-o. Eu m-am oferit să discut cu investitorii de la Engavest, dacă au interes să cumpere de la ei. Răspunsul a fost nu, voia o echipă românească
Colin Kolles

 

Eroarea 3: dosarul de aplicaţie călătoreşte în viitor

 

România ar fi profitat ca imagine. Chiar dacă ar plăti statul român, lucru care este complet nerealist, 100 de milioane pe an, ce ar fi rezultat ar fi fost de mai multe ori valoarea asta”
Colin Kolles, decembrie 2014

Pe 28 februarie 2014, Joe Saward, jurnalistul cu surse excelente, a scris că Nicolae Bănicioiu, pe atunci ministrul Tineretului şi Sportului, a condus o delegaţie la sediul tehnic al FIA de la Vaillery, lângă Geneva. Sursele ProSport susţin că, tot atunci, Bănicioiu a depus dosarul complet de aplicaţie al Forza Rossa, lucru negat vehement de compania lui Bazac.

“Dosarul de aplicaţie a fost depus la FIA în data de 23 decembrie 2013, sub semnătura exclusivă a domnului dr. Ion Bazac, preşedinte al Grupului Forza Rossa. Fiind vorba despre un proiect de relevanţă şi importanţă naţională, acesta a primit încurajarea şi susţinerea simbolică din partea mai multor persoane, susţinere uzuală, pur formală, declarativă şi neangajantă”, se scrie în comunicatul Forza Rossa din 12 martie.

Neadevărat! Reporterii ProSport au văzut dosarul de aplicaţie, prins cu şină, cu o coperta, alb cu roşu, pe care scrie mare FRR F1 Team şi cu cealaltă neagră. Între coperte, la pagina 14 şi 15, se află actul în română şi engleză semnat de Victor Ponta, cu numărul de înregistrare 5/587 din, atenţie!, 5 februarie 2014. Aşadar, dacă Bazac spune că a depus dosarul pe 23 decembrie 2013, înseamnă că actul lui Ponta a călătorit înapoi în timp o lună şi jumătate şi s-a ataşat singur la dosar.


Coperţile dosarului de aplicaţie Forza Rossa România F1 Team (FRR). În interior, se află actele semnate de Ponta şi Bănicioiu

Nu ştiu despre ce vorbiţi. Eu ştiu dosarul şi domnul Ponta nu a semnat nimic. Să vă spun drept, nu am vorbit în viaţa mea cu domnul Ponta. Nu am telefonat în viaţa mea şi nu l-am văzut în viaţa mea
Colin Kolles, decembrie 2014
 


Scrisoare despre care Colin Kolles spune că nu are habar. De fapt, în 25 noiembrie, ea nu exista nici pentru Victor Ponta. A fost descoperită de premier după ce ProSport a publicat-o

Sau, varianta a doua, a fost dus de ministrul Bănicioiu la sediul FIA, în preajma datei de 21 februarie 2014, atunci când a condus o “delegaţie”, lucru consemnat şi de Joe Saward. De fapt, nu de ministrul, ci de turistul Bănicioiu, pentru că actualul ministru al Sănătăţii spune că a călătorit în Elveţia pe banii lui.

Bănicioiu şi Geoană pe vremea când primul era preşedintele Tineretului Social Democrat, ial al doilea şeful PSD

Varianta lui Bănicioiu alimentează şi mai tare speculaţiile. Ministrul-turist a negat întâi că a fost la Vaillery, lângă Geneva, sediul tehnic al FIA, apoi a revenit când a aflat că partenerul lui Bazac, Kolles, a declarat că l-a întâlnit acolo. “Da, m-am văzut cu domnul Kolles la FIA”. Apoi, Bănicioiu spune că a mers pe banii lui să discute despre conflictul dintre Automobil Club Român şi Federaţia Română de Automobilism Sportiv (FRAS), însă fostul preşedinte FRAS, Ovidiu Mazilu, declară că habar nu avea de această vizită. “M-au întrebat şi despre Forza Rossa”, a admis Bănicioiu, al cărui nume apare în dosar, cu semnătura şi antetul Ministerului Tineretului şi Sportului.

Ce au de ascuns politicienii Ponta şi Bănicioiu, foştii colegi de partid ai lui Ion Bazac? De ce se încurcă în explicaţii oamenii de comunicare de la Forza Rossa, supravegheaţi de Bazac?

Pe 23 decembrie 2013, în scrisoarea de intenţie trimisă la FIA, Ion Bazac scria:

“Forza Rossa Holding este condusă şi patronată de Ion Bazac, un director şi afacerist de cea mai înaltă reputaţie precum şi fost Secretar de Stat şi ministru al Sănătăţii în Guvernul României, care a acceptat sarcina de a promova România pe plan mondial prin proiecte de cea mai înaltă ţinută, care aduc beneficii imense de imagine. Pentru a atinge scopul suprem de a prezenta România şi capacităţile sale pe plan mondial, doctorul Bazac  a ales prestigioasa scenă a Formulei  1 şi a activat o reţea în jurul acestui proiect”

Exact în prima frază a scrisorii, Ion Bazac îl informa pe şeful FIA, Jean Todt, că “Forza Rossa Holding este o binecunoscută companie românească”, deşi holdingul este înregistrat în Nicosia, Cipru. Apoi, în citatul de mai sus, după ce enunţă fostele sale funcţii publice, Bazac susţine că a acceptat o sarcină care pare chiar mai importantă decât profitul din acest “proiect 100% privat”: promovarea României pe plan internaţional. Cine i-a dat această sarcină? Cine face parte din “reţeaua” activată de patriotul Bazac? Ponta, Bănicioiu, ministrul care merge la Geneva să discute pe banii lui, Călin Popescu Tăriceanu, Mircea Geoană, toţi foşti colegi sau prieteni actuali ai lui Bazac care au semnat documente de susţinere pentru acest proiect?


2005: secretarul de stat din ministerul Sănătăţii, Ion Bazac, după o audiere la PNA într-o afacere cu aparate de purificarea aerului în spitale

Geoană şi Bazac, doi foşti PSD-işti, prieteni legaţi şi de afaceri iar, mai nou, de pasiunea pentru Formula 1

Cine poate fi acuzat dacă înţelege din vorbele lui Bazac că statul român este de fapt în spatele acestui proiect care ar fi înghiţit anual minimum 60-70 de milioane de euro?  Constantin Cojocar, omul de încredere al partenerului lui Bazac, a spus-o clar: “Tot ce s-a făcut la Caterham s-a făcut pentru Forza Rossa. Ponta e băgat, Bănicioiu, Bazac, sunt mulţi în spate. Colin (n.red. – Kolles) mi-a spus că sunt 50 de milioane de euro trimişi din România într-un cont bancar din Elveţia”.

Cine a trimis aceşti bani? ProSport a solicitat DNA un punct de vedere în cazul Forza Rossa şi aşteaptă un răspuns oficial.

PS – În loc de încheiere, o informaţie publicată de BBC ieri, 15 martie. “Colin Kolles dă târcoale la Sauber”. Spre deosebire de Caterham, ultima echipă la care Kolles a fost implicat, team-ul milionarului elveţian Peter Sauber a luat startul în sezonul 2015 de Formula 1 şi a obţinut 14 puncte în Marele Premiu al Australiei. Felip Nasr a terminat cursa pe locul 5, iar Marcus Ericsson pe 8. Echipa e motorizată de Ferrari.

Ion Bazac este importator offcial Ferrari în România prin firma Forza Rossa SRL, membră a Forza Rossa Holding.

Dă click pe imaginea de mai jos pentru a citi firul  investigaţiei Forza Rossa într-un format nou pentru media sportivă din România.

 

 

 

Autor: Costin Ştucan